Azi va dau sa cititi un capitol din cartea “Jurnalul lucrurilor pe care nu mi le mai amintesc”, ceva la care lucrez de un an si care nu poate avea o data reala de publicare, fiindca sunt un suflet ciudat ce scrie pe masura ce se vindeca. Dar se va publica. Trust me.
Sustine-ma!
Pe Pi am castigat-o la un pariu. Eram in clasa a zecea si mergeam in excursie cu clasa a noua de la “limbi”, iar eu si colegul meu de banca, cei mai jjjmecheri, cei mai gelati si cei mai veseli din grup atrasesem atentia celor mai sexy fete din clasa mai mica: Ni, o bruneta cu ochi castanii, zvelta si cu un zambet ametitor, si Pi, o blonda improscata cu pistrui, ochi azurii de Caraibe si un nas carn si obraznic cum numa’ Alicia Silverstone mai avea in clipul ala cu Aerosmith. Nu am stiut niciodata cat de mult aveam sa crying when I met her.
Pe soptite, ca erau si perverse, ne-au dat de inteles amandurora ca nu se pot hotari niciuna ce si cum, ca fiecareia ii place si de unul, si de altul, si ca sa alegem noi, de parca eram in serialu’ Beverly Hills. Iar noi, ca taranii, am jucat cap sau pajura, prietenul meu a ales-o pe Ni, si eu am pierdut de trei ori: ca m-am indragostit de Pi, ca nu i-am tras-o deloc si ca am ramas obsedati mult timp unii de altii, aproape la nivel maladiv, desi putea fi doar o iubire de vara si inchideam capitolul. Dar nu l-am inchis, ci l-am ars in cele din urma. Cu ura.
Nu mai vazusem asa ceva, era incredibil: avea un par blond a la francaise, si cumva greu si metalic, mirosea cum nu simtisem niciodata, nici macar cand iesea sa ne intampine tanti Ildi, prietena sexy a mamei mele, asistenta medicala cu tate fantasmagorice, care se dadea cu spray Fa verde adus din Germania cand ne chema in comunism duminica la ziua ei. Odata, mi-a dat mie o sticluta mica mica de parfum adevarat ce mai purta in ea cateva lacrimi de vanilie, eu nu stiam ce e aia, adica stiam ca e o budinca, dar cum sa faci parfum din ea?, si am mirosit juma’ de an dopul sticlutei pana cand, intr-un final, lacrimile s-au uscat.
Primul soc a fost ca Pi mi-a bagat limba in gura si eu am sarit electrocutat, vazusem ceva in filme, dar educatia sexuala in familia noastra de parinti de-ai mei ce au crescut la orfelinat s-a bazat pe minunatul proverb de cacat Cognoscete ipsum, astfel incat in ditamai clasa a zecea eu, ditamai vedetuta scolii, ascundeam un secret mortal: eram de o virginitate absolut grotesca.
Pi insa era probabil indragostita de mine, deci la fel de proasta, si oricum, ca si la scoala, eram un tip care invata repede, asa ca am recuperat foarte natural “absentele”. Nu imi dadeam seama insa ce se intampla cu mine: corpul imi exploda in diverse parti si cand ne desparteam dupa ore sa mergem drecu’ acasa sa invatam si sa facem teme, mi se facea un dor matrimonial de ea.
Acum, cand sunt un macho senzational si tainele imperecherii nu mai au secrete pentru mine, trebuie sa va spun ca lucrurile erau si mai rusinoase in ceea ce priveste atitudinea mea de sclav indragostit, lucruri care azi, odata marturisite, ma vor scufunda in piscina penibilului. Liceul meu era casa mea, iar casa mea reala era la 45 de secunde de liceu, astfel incat, fiind, v-am zis, si vedetuta scolii, invatand si foarte bine, intram si ieseam din scoala cand aveam chef, portarii imi zambeau mereu amabili.
Nu stiu ce mi-a venit sa ma trezesc de dimineata, foarte de dimineata, in acea zi de scoala, dar stiu ce aveam de gand sa fac: sa fur din trandafirii tarzii ai doamnei Buburuz, mastera grasa ce locuia la parter, si sa ii duc lui Pi. Ceea ce am si facut, eram pregatit sa o astept in fata clasei a 9 a F si, cu tot curajul unui tanar indragostit, sa i le ofer. Curajos fiind, m-am plantat pe holul mirosind a clor proaspat de la etajul 1 al liceului inca de la ora 7, era in 1995, cand nimeni nu era pe acolo in afara de doamna Doina, femeia de la curatenie. Care s-a uitat gales la mine si mi-a zis: - Eeeei, asa, da!
Iar eu m-am inrosit ca un sos de rosii siciliene de care urma sa aflu ca exista abia peste zece ani. Cand mi-a zambit si domnisoara Iuliana de Chimie la sapte si zece, m-am cacat pe mine de spaima si am vrut sa fug de rusine, era prea mult, daca mai stateam pana la si douazeci, urma sa vina profa de mate, profa de romana si in maxim o zi, urma sa rada de mine tot orasul, ba poate chiar sa apar si in ziarul Rasunetul cu titlul “Un tanar de la Liceul Andrei Muresanu este practic cel mai prost din curtea scolii, fiind surprins cu un rusinos buchet de trandafiri”.
Asa ca am intrat in clasa si mi-am zis ca ii las buchetul pe banca fix in dreptul locului sau. Buuun, deja adrenalina lucra intensiv, si daca o sa vina colegii si o sa vada buchetul: a) o sa rada de ea, deci o bag si pe ea in cacat b) de unde va sti ea ca EU l-am adus? Ambele intrebari ma rodeau ingrozitor, clepsidra timpului curgea nemilos, asa ca, in cele din urma, ce o fi fost in capul meu, am gasit un scoci pe catedra, l-am insfacat si am lipit buchetul de tavanul sertarului bancii, unde ne asezam ghiozdanele. Asa mi se parea ca rezolvam totul.
Bai, stii cum e senzatia aia cand te simti linistit ca ai scapat de una grea? Ca s-a rezolvat cu bine? Pe toate planurile? Asa m-am simtit eu, fericit si transpirat, ca un om taiat de cacare subita si care, dupa minute in sir de panica, gaseste buda izbavitoare si nu e ocupata.
Totul a durat pana la pauza mare cand, am iesit si eu la tigara, si mi s-a parut suspect ca toate fetele din curte ma priveau intentionat, iar unii baieti se hahaiau, dar nu pe fata, asa, stii… ca si cum eram penibil.
Pi a ajuns mai tarziu la scoala, era ora de dirigentie, s-a scuzat si, cand sa isi impinga cu mana ghiozdanul in sertaras, s-a zgariat de tepi si a icnit de durere. Diriga a sarit de cur, colegii repede sa o ajute, si s-a descoperit “cauza”: trandafirii. Oooooooo si aaaaaaaa au inceput sa faca toti colegii ei, daaaa, doamna dirigintaaaaa, sigur is de la Alexa de la a zecea eeeeee. Ahahahaha, ce rasete!
Pi era sub parchet, dar diriga, desteapta, le-a zis ca e cel mai frumos gest posibil pentru un indragostit, sa ii faca aceasta surpriza fetei iubite, si totul s-a terminat cu o lectie de viata. Si cu pauza de zece in care toate fetele din clasa lui Pi au facut briefing de informare altor fete mai mari sau din an, care s-au emotionat, stiti voi, awwwww, ce dlagutz, astfel ca am ajuns in maxim o ora sa ma fac de tot rahatul in toata scoala. Ca au aflat toti baietii.
Acuma, sa ne iertati, la acea vreme, emanciparea noastra romantica sau sexuala se reducea la mozoale si maxim mameleli, nu aveam cursuri pe iutub cum sa bagi mana la pasarica, cum sa dai muie la 12 ani in 5 pasi si cum sa intri pe xhamster fara sa stie parintii.
Insa atunci s-a intamplat ceva cu adevarat dumnezeiesc, fiindca din pamant a iesit Pi cea blonda cu nas carn si jambiere negre si a venit la mine si m-a sarutat in vazul tuturor.
Si asa s-a inchis rusinea.
In camera ei, totul se schimba. Imi facea, acuma imi dau seama, vrajitorii si se ridica sa ma sarute cu buzele date cu ceva ce nu stiam, oricum ceva lipicios si ingretosator, dar acceptam, fiindca era incredibil ce mi se intampla. Zburam. Iar ea ma musca de buze intr-un fel rusinos si eu…
A fost apoi o data cand m-a sunat pe fix, ca asa era atunci, sa vin musai repede, ca parintii is la tara si ca vrea sa imi arate ceva. Acum, ca sa va explic, nu stiu ce mi-a aratat, pentru ca mi-a luat mana cand am ajuns in camera ei, m-a sarutat asa cum te saruta impresia ca vei castiga la loto, si, ceva incredibil, mi-a bagat mana sub burta unde exista ceva ciudat, ca o mica paturica de ganduri prin care, ea stiind ca is bou, m-a pus sa explorez. Nu va pot descrie surpriza, nu mai patisem asa ceva, iar ea mi-a luat capul si mi l-a dus sa vad si sa miros, poate ca mirosea a zmeura noua sau ca nisipul dintr-o clepsidra ce se scurge sparta si imi lasa pe mana impresia ca nu mai am timp.
Asa ca am fugit. Era mai bine. Ce sa caut acolo? Prea complicat, prea ciudat si prea neasteptat.
Pi a vazut ca fug, simtea ca nu stiu, ca poate, tot ce imi doresc e sa ascultam Take That si sa mancam bundas kener si poate doar, dar doar, cand voi creste sa stiu cum se mananca fragii.
Asa a inceput ura. Nu am mai vorbit 10 ani. Ea a vazut ca am invatat cu fragii, eu devenisem deja casatorit, gandindu-ma la ea insa mereu, fiindca nu stiam daca am visat sau aievea mea era chiar ceea ce oamenii fac de obicei cand se iubesc.
Si s-a casatorit ca sa imi faca in ciuda, cu un chel bogat cu fata de conte si CV de sange albastru. A vrut ea sa vada Alexa ca s-a casatorit la castel, al ei, al sotului, ca a ajuns in neam in care Bentley e masina ieftina.
Gandul ca a fost refuzata nu i-a dat pace. Gandul ca mi-era dor de ea ca de un pateu cu pita cand ti-e foame nu ma lasa sa inchid ochii.
Si a inceput joaca. Ma suna in fiecare noapte de An Nou sa imi spuna ca ma iubeste. Apoi eu ma gandeam ce a vrut sa spuna.
Am facut o mare petrecere la firma. Eram deja si eu pe picioarele mele, era clar ca devenisem sa zicem bogat, de vreme ce mi-am permis sa chem 200 de oameni la party si sa fac un bar din gheata cu numele firmei mele, un cocalarism pe care trebuie sa mi-l acceptati, potrivit vremurilor, mai ales ca azi nu mai fac asa ceva si ma imbrac din seconduri. Dar asa a fost. Si a venit si ea la party, neinvitata. Nu aveam cum sa nu o remarc. Slaba, blonda, intr-un Dior scump si alb, tesut pe coapsele ei, implantata fix la barul de gheata pe care il
platisem cu bani grei.
Mi-a zis: urmeaza-ma, ca sparg tot pe aici si iti fac o criza.
M-am dus, asa cum ma duceam la 15 ani sa vad cum miroase. In lift, nu s-a uitat la mine. M-a luat de mana, avea deja o camera de hotel, avea o pula, luase apartamentul prezidential, am intrat, si-a dat jos rochia si m-am uitat la ea, goala si superba, ca un pahar aburit cu Cliquot pe marginea unui yacht.
- Am venit sa ma futi.
Asa cum ma stiti, prostalau, m-am uitat la ea si am zis ca nu. M-a zgariat, am prins-o de gat si am aruncat-o pe pat cu toate tatele ei mici si superbe.
Pi s-a prins ca nu. Si a inceput sa sparga tot ce era in camera cu mine plecand. Nu e un semn de barbatie. Este foarte posibil sa fi fost las. Aaaa, acuma ce sa zic, da, am fost chiar papagal.
Am fost sunat de la receptie si am zis ca platesc tot ce s-a distrus.
Si chiar am platit.
Apoi am divortat. Dar nu pentru ea.
Ci pentru ca nu imi place sa ma iei prea repede. Si prea usor. Si nu imi place sa nu stii cine sunt cu adevarat.
Mi-am dorit mereu sa fiu imbratisat.
Nu am mai vorbit de atunci deloc. Nu mai stiu unde e. Ea stie, fiindca meseria mea m-a fortat sa fiu foarte public. Dar a trecut.
S-a pierdut, baieti. Chiar daca credem ca marile iubiri trecute pot dainui, realitatea e ca nu, nu au cum sa traiasca. Traieste doar ceea ce vrei sa iubesti.
Am fost dintotdeauna un baiat timid care nu si-a dorit nimic altceva decat sa fie iubit, nu futut. Si am gasit in final asta.
Wow!!!
Super !!!!!