Opus nr. 176 - Video EXCLUSIV de la vila lui Coldea, situata pe Coasta de Azur. Numai generalii rusi mai au asa proprietati! Va profita Simion de scandalul Sosocilor? Etapa pe amante
Opus nr. 176 - Video EXCLUSIV de la vila lui Coldea, situata pe Coasta de Azur. Numai generalii rusi mai au asa proprietati! Va profita Simion de scandalul Sosocilor? Etapa pe amante
Sa cititi pana la capat musai de musai editia de azi de la Strict Secret. Si abonati-va, ca asa lovituri de presa ca pe aici, mai rar.
Prima oara a vorbit Marian Vanghelie despre vila de pe Coasta de Azur a lui Florian Coldea, fostul tartor al SRI care nu se mai da dus in pensia REALA:
Domnul Coldea este inspaimantat. Ii transmit ca, exact cum se ocupa el de o serie de politicieni si ne asculta de dimineata pana seara, si in concedii. Si eu ma ocup si am aflat acum ca a luat o vila la Monte Carlo pe numele lui Bogdan Neidoni si acum este in acea vila. (…) Domnul Coldea a achizitionat o vila la Monte Carlo”, a declarat Marian Vanghelie. Fostul vicepresedinte PSD a adaugat ca Bogdan Naedoni este „un baiat pus de Coldea in diferite functii”. „(Bogdan Neidoni – n.r.) Este un baiat pus de dl Coldea in diferite functii la anumite agentii, director general. Se ducea la el acasa dl Coldea si nu singur, cu nevestele si o serie de adjuncti din SRI si faceau chermeze si mai multe”, a precizat Vanghelie.
21 august 2018
In fiecare vara, de vreo sase ani incoace, generalul in rezerva de la SRI, Florian Coldea, merge pe Coasta de Azur sa se relaxeze.
Are acolo o vila, nu e pe numele lui, of course, oficial e pe numele lui Bogdan Neidoni, sageata sa celebra.
Dar, practic, e viloiul lui Florian Coldea, pensionar amarat, in zona Monaco, asa cum au marii smecheri ai lumii.
Iata privelistea pe care o are cand iese pe terasa:
Daca domnul Florian Coldea zice ca nu ii cunoaste pe fratii Neidoni, sa nu il credeti. Sa ma credeti pe mine, uitati de ce: aici, Coldea e la o discutie secreta, insotit de unul dintre Neidoni, in camesha alba.
Neidoni a fost coleg de camera și de facultate cu Florian Coldea, și implicit, amândoi colegi la Institutul Național de Informații.
Bogdan Gabriel Neidoni este un fost oficial al guvernului Boc, fost director al unei firme de stat speciale, ce acționează în domeniul sensibil al siguranței naționale.
Din CV-ul sau, reiese că între anii 1996- 1997 Bogdan Gabriel Neidoni a fost angajat al SRI după ce a absolvit Facultatea de Psihosociologie din cadrul Institutului Național de Informații, școala absolvită între anii 1992- 1996. Ce nu scrie în CV este că Neidoni junior este fiul fostului colonel SRI Petre Neidoini, acum decedat, un personaj de legenda în anii ‘90- 2000. Ca și fiul său, Neidoni senior a părăsit SRI și s-a ocupat de afaceri cu petrol, numele sau apărând în celebrul dosar Tracia - de trafic cu combustibili.
Neidoni a fost asociat în combinațiile cu petrol cu un alt celebru SRI – ist, Dan Grigoriu, poreclit “generalul fără chip”, devenit mai apoi un potentat afacerist imobiliar și implicat în retrocedări dubioase la agenția pentru restituirea Proprietăților (ANRP).
In 2014, ANRP publica AICI lista cu smardoii care au primit sute de milioane de euro despagubiri pe retrocedari. Cei mai multi din lista sunt cu drepturi litigioase achizitionate cu cinism: printre ei, Grigoriu Constantin Dan, cu 20 de milioane de dolari!
Eu sunt prieten cu el din copilarie, cu astalalt din scoala militara, deci suntem toti prieteni, da?
Personajul care ii leaga pe toti in demersul lor de imbogatire este avocatul Rares Dan. Alt prieten, din copilarie de aceasta data, al generalului Florian Coldea.
Avocatul Rareș Dan este fiul fostului general SRI Dan Gheorghe (foto in chenar negru), primul şef al Brigăzii Antiteroriste din SRI după 1990. Cel care i-a urmat la conducere după 1992, Ion Ştefănuţ, era un apropiat al lui.
Coldea a fost încadrat în Brigada Antiterostită a SRI, iar EVZ a scris de-a lungul timpului că între 1995 şi 2005 s-a aflat sub aripa protectoare a lui Dan Gheorghe. În 2005, protectorul lui Coldea s-a retras din SRI.
Rares Dan este avocatul care a lucrat in numele lui Coldea pe “obiectivul” ANRP pe doua paliere:
sa ii “ajute” pe aia de asteptau cu anii sa primeasca despagubirile… sa le primeasca instant. Dupa achitarea unui “comision” venea imediat interventia izbavitoare a lui Coldea
sa ii apere pe aia care o luasera in freza fiind arestati in dosarul retrocedarilor ANRP, “problema” pe care tot Coldea o crease, influentand crearea si activarea dosarului. Exemplu? Omul de afaceri valentin Visoiu a fost clientul avocatului Rares Dan, din postura de inculpat în dosarul despăgubirilor ilegale de la ANRP. În 2011, Vişoiu primise de la ANRP despăgubiri în valoare de 7 milioane de euro.
– Dumnevoastră vă cunoaşteţi cu generalul SRI Coldea? (Întrebare vine în contextul în care avocatul este acuzat de o legătură puternică cu fostul adjunct al SRI şi că din această cauză clienţii săi ar fi beneficiat de protecţie din partea Binomului, cel mai celebru caz fiind al denunţătorilor din dosarul Microsoft, rămaşi nepedepsiţi până acum, cărora Rareş Dan le-a fost avocat)
– Da, ne cunoaştem, dar ne vedem extrem de rar.
EVZ: Ce înseamnă „extrem de rar”? La o lună, la jumătate de an, la un an?
– Extrem de rar.
– Aveţi vreo relaţie de rudenie cu generalul SRI Florian Coldea? (De-a lungul timpului au apărut mai multe articole de presă în care se spunea că generalul Dan Gheorghe, tatăl avocatului, ar fi fost rudă îndepărtată cu Florian Coldea)
– Nu am, dar bunica mea pe linie maternă este din comuna Târnova (jud. Arad – n.r.), de unde este şi domnul Coldea. Mergeam în vacanţe acolo, la bunica mea.
– Şi îl întâlneaţi şi pe Florian Coldea în aceste vacanţe?
– Da, ne întâlneam. Cu domnul Coldea jucam fotbal pe maidan în vacanţe. Dar asta se întâmpla în urmă cu 30 şi ceva de ani.
Asadar, Coldea s-a folosit mereu de avocatul rares Dan, amicul de fotbal pe maidan, ca sageata juridica in relatia cu ANRP ca sa smantaneasca ori institutia, ori pagubitii. Iar pe Bogdan Neidoni l-a folosit pe post de pusculita/sageata, inclusiv pentru a masca proprietatea vilei de mai jos, de pe Coasta de Azur, pe care o vedeti azi pe Strict Secret, in exclusivitate.
Caci domnul Coldea e mereu vigilent si nu are mai nimic pe numele lui. Incaseaza doar cash de la firmele si oamenii pe care ii “consulta”, de exemplu, de la Ovidiu Toma, circa 30 000 de euro in plic PE LUNA. Dar asta e o alta poveste, neicusorilor, o veti citi curand.
O ultima intrebare pentru SRI, NATO, CIA si pentru opinia publica: ce generali de servicii secrete din NATO sau serviciile secrete europene, aflati la pensie, stiti ca si-au permis vile de milioane de euro pe Coasta de Azur?
Eu stiu niste generali, am citit de ei in presa, dar sunt generali rusi, nu-s din NATO :)))
Va profita Simion de scandalul Sosocilor? Etapa pe amante
In locul lui, asa as face: as disemina pe canale subterane toata flocaiala dintre doamna Sosoaca si aparent ingenuul Silvestru, sotiorul pe care senatoarea il face muci cu carne pe unde il prinde.
Simion poate lua inca 3 la suta din acest scandal, daca stie sa il joace.
Revenind la sotii Sosoaca, bai, e incredibil nivelul de scursura puturoasa in care se imbaiaza astia doi.
Acuma, “pachidearma” de Diana umple presa ca Silvestru a inselat-o cu prezentatoarea ciocușă Gabriela Calițescu, aia de la Nasul TV, lucru de inteles, fiindca bietul Silvestru are si el nevoi, ca orice barbat, e misto iubirea platonica si iubirea pentru tara, dar laba e plictisitoare.
Circul asta o sa o distruga pe imbecila de Sosoaca, o sa ii taie si sansa unui mandat confortabil de europarlamentar, singurul pe care il putea obtine.
Intre timp, Diana Sosoaca o ameninta pe caliteasca, ahahahaha, mor de ras:
Registrul Comertului - napalm pe ei
E al treilea week-end in care ornitorincii de la ONRC isi pun site-ul pe mentenanta, suntem in secolul AI, baaaa, jegurilor, dupa ce ca aveti siteul cu design de ev mediu si functionalitati din era glaciara, il mai si suspendati!
Napaaaaaalm, pe astia as da cu napalm!
La ONRC, sefa inca din 2018 este pesedista Valentina Burdescu. Cred ca Ciolacu a uitat de ea, caci Burdeasca este “oama” lui Dragnea si apoi a Dancilei. Si ea, si sotiorul, lucreaza la ONRC, ca asa e frumos, sa smantanim institutia in familie.
Avocatul clujean care a facut 18 milioane de euro din contracte cu CNAIR
Lasati-i pe marii avocati de penal sau de comercial din Cluj in pace, fee-urile lor sunt insignifiante fata de cele ale celui mai bogat si „producator” avocat din Cluj-Napoca, Mihai Teaha, fostul consilier al coruptului Horea Uioreanu, scapat la mustata de dosar penal, dupa ce a fost cercetat pentru luare de mita si impotentii de procurori nu au putut dovedi nimic! Norocul sau!
Teaha este super tare si nu are aere ca alti confrati: tace si factureaza, liciteaza si castiga!
Din 2019 si pana azi, Teaha a facut aproape 100 de miloane de lei din licitatii cu golanii smenari de la CNAIR – Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere – si cu Majestatea sa, Emil Boc.
Adica 11 000 de euro pe zi in ultimele 54 de luni! PE ZI!
Este si motivul pentru care ii dedicam rubrica Jos Palaria! Nu vrem sa ii facem rau, dar prea am criticat in ultima vreme pe toti si toate, a venit vremea si sa laudam! Teaha este exemplul de urmat in ceea ce priveste nu numai modestia, ci si eficacitate
MARUAN – artist vitralier
Mariana Cismaru putea ramane la stadiul de mamica si sotie a prietenului meu, Andrei, level de cariera pe care l-a absolvit cu brio si cu varf si indesat.
Dar multi dintre noi pastram adanc infipt in inima spinul creatiei. Cateodata ne doare, cateodata ne impinge sa ramanem conformi, asta e rolul lui, sa ne faca sa stam cuminti si formali, sa nu cumva sa invatam sa zburam.
Putini sunt cei ce isi pot extirpa spinii si sa isi lase inima sa infloreasca, Ea a reusit. Mamica ce avea un hobby - vitraliile s-a transformat in Maruan, o artista vitraliera ce nu inceteaza sa ma surprinda.
Vreau ca povestea ei sa fie cunoscuta, fiindca avem prea putini artisti in Romania, tara asta imputita le-a dat mereu in cap, i-a domesticit prin nerecunoastere si ignoranta.
Daca va place munca ei, contactati-o, poate aveti o casa in constructie care are nevoie de sare si piper, poate un birou auster ce are nevoie de culoare, poate simtiti nevoia sa va inconjurati de frumos si in acest fel.
Gagica asta va ajunge mare, simt eu.
Dreptul de a fi lăsat în pace
de Dan Diaconu
Cu evenimentele rostogolindu-se atât de rapid, cu tirania într-o creștere exponențială, omul zilelor noastre nu mai are nici cea mai mică posibilitate de a-și trăi undeva, într-un colț de lume, o viață normală. Există, desigur, multe zone izolate în care te-ai putea „pierde”, dar acestea fac parte din diverse jurisdicții astfel încât „pierderea” nu e nimic altceva decât o crâncenă iluzie. Tehnologia actuală permite urmărirea în masă a mișcării fiecărui individ. De aceea iluzia pe care o ai, anume că ești singur cu tine, nu-i nimic altceva decât o stranie amăgire.
De aceea mă tot gândesc la o soluție care ar putea fi optimă pentru toată lumea. E adevărat că de multe ori sunt idealist. Și în ceea ce urmează e un idealism, dar cred că totuși e ceva realizabil. Pornesc de la o idee cât se poate de simplă, de la idealul dintotdeauna al românului. Știți care e acesta? Acela de „a fi lăsat în pace”. De-a lungul istoriei românii au acceptat orice compromis pentru a fi lăsați în pace. Ce înseamnă mai precis acest termen? O dorință naturală ca, în spatele porții și gardului care-i delimitează proprietatea, să fie lăsat în liniște. Să fie lăsat ca, pe pământul lui, să-și trăiască viața în legea sa, în liniște și după cum îi dictează conștiința.
Cred că a sosit timpul ca idealul despre care vă vorbesc să fie cumva transpus în realitate. Sunt convins că o asemenea situație, dacă ar atinge o masă critică, ar intra probabil în conflict cu statul actual, dornic de intruziune cât mai adâncă în viețile oamenilor. De asemenea, sunt convins și mai mult că o transpunere în realitate a acestei idei ar fi singura șansă de ridicare rapidă a neamului nostru. Iată de ce cred că trebuie găsită o cale de mijloc care să împace și capra și varza. Suntem în situația în care statul a ajuns să ne ocupe abuziv viețile, astfel încât dorința naturală de libertate a propriei conștiințe nu mai este respectată. În aceste condiții este mai mult decât necesară rezolvarea elegantă a problemei prin înscrierea în Constituție a dreptului de a fi lăsat în pace.
Poate vă întrebați ce presupune. Să spunem că un asemenea drept i-ar permite oricărui român(care face dovada că are în spate cel puțin trei generații anterioare de cetățeni români) să-și declare autonomia față de stat. În ce condiții se manifestă această autonomie? Pe un teren pe care-l deține - să spunem cu o suprafață maximă de 1 ha - acestui om i se permite să se decupleze total de la statul român. Decuplarea presupune eliminarea oricăror obligații față de stat. Astfel, pe acel hectar de pământ omul își poate trăi viața așa cum dorește fără a-i datora ceva statului. Aceasta înseamnă că respectivul om nu este obligat să plătească niciun impozit către stat, în afara celor care presupun interacțiuni cu sistemul statului. De exemplu, când face o achiziție a unui produs nu-și poate recupera TVA-ul deoarece aceasta e o taxă pe comerțul făcut în interiorul statului. Pentru a nu se ajunge la abuzuri, activitatea economică neimpozabilă pe respectivul teritoriu autonom poate fi limitată - să zicem - la o cifră de afaceri de 500 000 EUR/an. Poate părea mare, dar veți înțelege puțin mai jos cu ce vine la pachet aceasta.
Așadar, dreptul de a fi lăsat în pace îl aduce pe cel care-l clamează în situația unui om stăpân absolut pe propria viață. Într-adevăr, nu datorează nimic statului și se poate bucura în voie de munca sa. Însă, situația vine la pachet și cu reversul, anume cu faptul că nici statul nu-i datorează nimic. De aceea un asemenea om nu se poate bucura de asistență socială, de ajutor de șomaj(nici nu poate fi vorba în condițiile în care lucrează pentru sine), de pensie și nici de asistență medicală. Practic, ești pe propria răspundere pentru tot. Adică ajungi brusc în situația în care trăiești exact așa cum se trăia acum peste 100 de ani. De asemenea, statutul vine la pachet cu diverse plăți pentru prestațiile pe care ți le face statul. De exemplu, dacă vrei să pleci undeva, va trebui să plătești pentru pașaport sume mult mai mari, care să acopere prestația statului în cazul tău. Dacă te îmbolnăvești și ai nevoie de spital, prestația va trebui să o plătești de la A la Z.
Există, desigur, numeroase alte situații care se cer clarificate. De exemplu, pe pământul tău înființezi o brutărie unde ai angajați. Poți avea angajați care și ei și-au clamat dreptul de a fi lăsați în pace - caz în care nu plătesc impozit - dar și angajați care nu și-au clamat acest drept și pentru care absolut toate reglementările în vigoare se aplică. Desigur, sunt numeroase cazuri care s-ar cere reglementate - provenite, în special, din interacțiunea celor două forme de trăire - însă principiul dreptului de „a fi lăsat în pace” mi se pare că trebuie afirmat cu tărie.
De ce cred că este importantă reglementare la cel mai înalt nivel a unui asemenea drept? În primul rând deoarece astfel s-ar putea acorda autonomia fiecărui om capabil care vrea să-și ia cu adevărat viața în mâini. A-ți cumpăra undeva un hectar de pământ(sau o suprafață ceva mai mică, suficientă subzistenței) și a încerca să trăiești acolo din ceea ce-ți produce este o provocare pentru oricine, dar și o eliberare pentru mulți. În funcție de câți vor accepta provocarea, putem vedea ridicându-se de la nivelul zero o nouă economie, cu noi principii mult mai sănătoase și cu o teribilă reziliență. Sunt ferm convins că cei care-și vor asuma o asemenea existență ar putea realiza o rupere istorică de ritm pentru această țară.
Prin articolul de față nu vreau să fac nimic altceva decât să ridic mingea la fileu și să le semnalez tuturor celor interesați că există o anume libertate, un drept care a fost ignorat până acum și care i-ar permite oricui să iasă din mecanismul infernal al statului, luându-și viața în propriile mâini. Știu că mă citesc și mulți profesioniști din zona juridică, astfel încât le lansez provocarea de a începe să dezbată posibilitatea adăugării acestui drept în Constituție, dar și creionarea legislației care ar permite o interacțiune optimă între stat și cei care aleg să-și proclame acest drept. Este, cred eu, nu doar un element care ține de normalitate, ci unul care la un moment dat se va dovedi a fi salvarea umanității, cel puțin pe acest pământ.
Trebuie să ne gândim cât se poate de clar că atunci când ne naștem nu avem nicio obligație față de nimeni. Dacă există anumite obligații, acestea trebuie să fie asumate de către părinți, nu trebuie adăugate nou-născutului. Copilul care vine pe lume este absolut liber și așa trebuie să rămână până când ia singur decizia de a sări într-o tabără sau în alta. Doar că, societățile noastre strâmbe, dominate de state bazate pe anumite principii absolut nenaturale, fac imposibilă libertatea absolută a omului, ceea ce reprezintă, în sine, un abuz. Omul trebuie să aibă libertatea de a fi autonom, ceea ce legislațiile de peste tot din lume ignoră cu desăvârșire.
Nu știu dacă aici se va putea mișca ceva pentru a se pune în practică dreptul de a fi lăsat în pace, dar dau drumul ideii cu speranța că va găsi urechile și creierele care vor înțelege cu adevărat necesitatea existenței unui asemenea drept. Doar așa putem spera la generații de oameni, nu de sclavi.
Amazon Prime, bataie de batjocura la subtitrari
Nu mi-e de aia 7 parai pe care ii dau, desi nu au atatea titluri in comparatie cu Disney sau Netflix, dar, ba, cat de nesimtiti pot fi la miliardele lor sa puna subtitrari traduse in Google Translate editia irakiana???
Un omagiu misto
Am prieteni care fumeaza trabucuri scumpe, dar nu epateaza cu bogatia lor. Ma mai duc si eu la cate o seara de cigars cu cate unii si vad priviri dezaprobatoare ca fumez Plasencia sau Arturo Fuente, cumva ca is sarac si no, atata pot si eu, in loc sa bag o Cohiba Behike de 450 de euro bucata.
Si in lumea asta a pasionatilor de trabucuri sunt multi cocalari. Daca ar sti aia care ma privesc de sus ca am acasa peste 20 de umidoare si ca am puse la aging peste 500 de cigars din diverse branduri, poate ca ar inchide pliscul.
Dar asta ar insemna sa epatez si eu, iar de la Tavi Hoandra, prietenul meu, am invatat ca nu e cazul si ca trebuie musai sa ne ferim de prosti.
Arturo Fuente e o casa dominicana pe care am descoperit-o la prima excursie a mea acolo acum 16 ani. O casa care rezista de 5 generatii si care nu s-a prostituat pe partea comerciala. Face ce stie: calitate.
Fuente Fuente Opus X este primul trabuc "puro dominicano", realizat in totalitate cu tutun provenit din Republica Dominicana. Linia OpusX 20th Anniversary marcheaza cei 20 de la lansarea primului Opus X.
Exista Opus X in serii limitate care se apropie de pret cu Behike, eu nu mi le permit si trebuie sa zic ca nici nu am fumat vreuna din aia “speciala”. Mi-am permis insa o juma’ de cutie din aniversara asta si zau daca m-au dezamagit.
O constructie superba, tiraj usor, un gust de… suede si de condimente, greu de explicat, dar foarte bun.
Sunt un serial reader
Nu ma pot abtine. Am cate o carte deschisa si in asteptare la locul de fumat trabuc, la buda, pe birou si la pat.
Iata doua noi “victime”. Volumul despre Romania interbelica imi era necesar, aveam o mica gaurica in educatie pe acest palier temporal, ala despre China, desi putin plictisitor la inceput, s-a dovedit o gura de apa senzationala.
Combo - poemul si cantecul de azi
Poemul zilei si songul zilei vin de la superba si mult prea putin cunoscuta poeta si cantareata Alina Manole. Sunt mega convins ca o sa va placa, dati play, e… obsedanta…
Ti-as desena
ti-as desena un sotron cu o mie de patrate
si inca ceva: un fluture mare si doua palate
ti-as desena un avion in furtuna de vise
si-un trecator rezolvand caree rebustiste
ti-as desena o vaza cu flori…demodata
si-un calculator…sa aduni Ziua minunata
ti-as desena perechi de guri parfumate
si-un colibri cu o mie de aripi ciudate
ref: dar nu stiu cum, si nu stiu unde
sa gasesc si creta si-asfalt
vezi tu e-o problema: culori emigreaza iar tu esti din ce in ce….
ti-as desena covorul din camera mea argintie
si-un papagal topaind vesel pe colivie
o bicicleta cu rotile umede de poezie
ti-as desena o melodie
ref: dar nu stiu cum, si nu stiu unde
sa gasesc si creta si-asfalt
vezi tu e-o problema: culori emigreaza iar tu esti din ce in ce….mai Inalt
Nu uitati sa va abonati la newsletterul meu, costa 10 dolari pe luna. Visez sa pot sa ma concentrez financiar doar pe dezvoltarea acestui proiect de analize si investigatii si sa am in continuarea (si) libertatea financiara de a ramane departe de facturile partidelor.
Doar voi ma puteti ajuta, caci nimeni din politica nu accepta jurnalistii incomozi.
BIO LIVIU ALEXA
Liviu Alexa s-a născut la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, în 31 mai 1979 și, deși trebuia să ajungă profesor de franceză, s-a făcut jurnalist de investigații, unul "rău", semnând multe anchete devastatoare despre politicieni corupți, interlopi sau pedofili.
În 2021, a debutat ca scriitor cu o dublă lansare, cu volumul de non-ficțiune “Dumnezeu mi-a dat like pe Facebook”, dar și cu surprinzatoarea "Cum să ai orgasm în 3,5 pași", o carte cu poezii de dragoste scrise într-un stil cu totul nou.
Stilul său de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa românească, foarte curajos în abordări și dur în limbaj, șocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuțios în argumentație atunci când își scrie anchetele și analizele.
Acest newsletter este probabil cel mai citit din România și conține, pe lângă analize spumoase și anchete interesante, și recomandări și opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa își descrie cumpărăturile făcute prin magazine de nișă, prezintă un whisky sau un trabuc, face recenziile cărților citite sau filmelor văzute, le “bagă pe gât” cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvăluie fără jenă emoțiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din călătoriile sale făcute în cele mai neașteptate țări (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt câteva exemple). Merită să îi fii abonat!
“Sunt ca ghimbirul. Fie îți place de mine, fie nu, dar e sigur că mă vei ține minte…”, spune despre el Liviu Alexa.