Opus nr. 257 - Revolutul tau va fi poprit de ANAF. Nesimtitii de la Coca Cola si Pepsi Romania. Nici Kamala, nici Donald, nu-i mai permit lui Zelenski sa amane negocierile cu Rusia. "Vechiul" Israel

Revolut Bank UAB a anunțat că sucursala din România devine operabilă începând cu decembrie 2024. Asta inseamna ca românii care au popriri nu mai pot fugi de ANAF.

Începând cu luna decembrie, sucursala din România a Revolut Bank UAB devine oficial activă. În același timp, IBAN-urile locale puse la dispoziție de partenerul Revolut în România (Libra Bank) vor migra la IBAN-uri oferite de sucursala locală Revolut. Daca nu iti convine, auviderzen!

Începând de la finalul anului 2024, conturile de Revolut ale românilor vor fi mai expuse procedurilor de poprire, la solicitarea unor terțe instituții, arata publicatia Fanatik. Astfel, în cazul clienților care au credite neperformante la alte bănci, procedura de executare silită își poate urma calea legală, fără să mai fie nevoie de o hotărâre judecătorească, în cazul în care există deja un titlu executoriu.

”După migrarea la IBAN local propriu, clienții din România vor deveni clienții Revolut Bank UAB Sucursala România, iar conturile lor vor deveni conturi deschise în România.

Sucursala se va supune aceluiași cadru legal ca orice altă bancă de pe piață, urmând să dea curs popririlor în conformitate cu legislația românească”, se arata intr-un raspuns oficial al Revolut.

Era cumva de asteptat, dragi prieteni, fiindca romanii constituie o parte imensa din portofoliul de clienti al Revolut: 4 milioane din 34 de milioane de clienti sunt romani, hahaha, nu musai pentru a fugi de popriri, ci pentru ca Revolut a jucat pentru diaspora rolul de instrument rapid de transfer, distrugand branduri mari din domeniu precum Western Uinion si Money Gram, care au cam disparut de pe piata romaneasca.

Doar ca acum Revolut va intra pe terenul de joaca al BT, BCR, Unicredit si BRD. Si aici le va fi greu, nenica… Fiindca “promisiunea de valoare” a Revolut s-a pierdut, vor deveni o banca “comuna”, ba chiar vor intalni deja un actor ce s-a instalat excelent - Salt Bank.

---

Multa m… Coca Cola Romania si Pepsi Romania

Am un cui enorm cu multinationalele prezente in Romania care isi bat joc de noi dandu-ne produse de cacao. Isi permit, fiindca avem autoritati slabe si legi si mai slabe.

Peste tot in Europa asta, gasesc in orice rahat de supermarket produse mai bune de o suta de ori ca in Romania. Legume cu gust, conservaraie mai variata, preturi mai mici.

Un pitic pe care il am in Romania e cu absenta “beuturilor” carbogazoase de mai jos, foarte bune in dieta, cand mai vrei sa “stamperi” pofta de dulce. Pe mine m-au ajutat enorm in goana mea de a slabi 40 de chile, doar ca nu mi le pot cumpara decat de la niste tepari care au un lant de magazine cu produse italienesti si, rar de tot, din Carrefour Express-uri sau Auchan, unde vin in cantitati mici.

Asta pentru ca imbuteliatorii Coca Cola si Pepsi ne tin in umbra. In Occident, sunt tone de produse din gamele lor care nu se gasesc aici, extrem de multe pe trendul nou cu zero calorii. Aici, ciuciu.

De ce nu produceti, ba, nenorocitilor, cola fara zahar si cafeina la nivel local in Romanica?

PS: Ah, si inca un motiv bun e ca pot sa ii dau cate un pahar o data pe saptamana lui Stefan, 8 ani, macar sa ii treaca pofta de “cole”. Nu il puteti feri pe copilul vostru de magia “colelor”, dar puteti intariza consumul lor pana spre adolescenta cu genul asta de produse.

---

---

Buna tare chestia asta

Citez mereu pe ala sau aia care scoate o chestie faina pe net, dar asta am primit-o pe whatsapp si mi-a placut. Sa nu se supere cel sau cea care a “inventat-o”.

---

Retragerea lui Viziteu, lovitura pentru Lasconi

Lucian Viziteu e primarul Bacaului, omul care a stat in spatele Elenei Lasconi, cand a ajuns presedinta USR. El a stat în spatele Elenei Lasconi, iar în spatele lui a stat SRI, fiindcă domnul Viziteu are mare legătură cu cu SRI.

Săptămâna trecută a părăsit-o dîndu-și demisia din motive personale, adică nici vorbă, lucru care o va duce pe Elena Lasconi în zona de “și alții” în cursa pentru Cotroceni, și asta va avea efecte profunde asupra jocului final, fiindca Lasconi nu va lua nici măcar nouă la sută la aceste alegeri. Si nici USR.

Păstrând logica, dacă Viziteu s-a retras și în spatele lui stătea SRI, asta înseamnă că SRI nu mai vrea să stea în spatele lui Lasconi, adică ura și la gară. USR a murit.

---

Zelenski va merge “cu parintii” la sedinta de negociere cu Rusia. S-a terminat cu smiorcaielile

Sunt deja 2 ani, 7 luni si 4 zile de cand dureaza invazia rusa in Ucraina.

“Relatia la distanta” dintre Zelenski si Marile Puteri occidentale s-a cam racit.

Ultima vizita din SUA a sefului Ucrainei nu a mai avut stralucirea de altadata, ba chiar poate fi considerata un esec.

O simt toti.

Biden i-a cerut kaizerului Ucrainei sa vina cu un plan de “pace”, dar Zelenski nu are ce pune pe masa decat propuneri agresive si stupide, gen “lasati-ma sa ii aduc la masa pe rusi, dupa ce ma autorizati sa le rad cateva cu rachete babane, ca sa nu vin la negocieri cu mana in cur”.

Asta nu e plan.

Pentru că avem puțină presă solidă și puțin ziariști dispus să-și petreacă timpul citins analiză politică externă și despre schimbările ce au loc secundă de secundă pe acest pamant, opinia publică din România înțelege despre Lume cam ce înțelege broasca într-un lac uitat de țară privind la stele.

Vizita cea mai recenta din America a lui Zelenski trebuie privită cu patru feluri de ochelari, fiecare cu dioptrii diferite.

Marele kaizer al Ucrainei este foarte încurcat.

Pe deoparte, capacitatea Ucrainei de a mai duce acest război, după doi ani și jumătate de conflict, se apropie de final: ușile Europei nu sunt închise de tot, rămân întredeschise, dar nu mai sunt larg deschise, iar vecinii europeni se uită la Zelenski așa cum se uită pensionarii romani la un Martor al lui Iehova venit să le bata la usa duminica de duminica. O vreme, esti amabil cu cei ce promoveaza revista “Turnul de Veghere”, apoi, cand ei revin si revin, ii bagi in pizda ma-sii.

A fost un moment straniu zilele trecute. Actorasul ajuns presedinte peste Ucraina a fost nevoit sa faca frumos SI in fata candidatilor la Casa Alba. In fata amandurora, fiindca, no, nu poti sti cine o sa iasa. Asa ca s-a intalnit si cu Trump, si cu Harris.

Ați avut posibilitatea să vedeti mai sus in video un Zelenski catelus, alături de iesind cu buzele stranse de după niște porți de sticlă alături de nenea Trump. Care l-a sfidat de fata cu presa, dand de inteles ca, daca va ajunge presedintele SUA iar, avand in vedere relatia sa personala cu Putin, il va duce pe Volodea Zelenski la “sedinta cu parintii”, adica la masa negocierilor. Scurt.

Cu bătrânul Biden, i-a mai mers cum i-a mai mers lui Zelenski, ca la bunicul senil care uită că ți-a mai dat 100 de miliarde de euro SI luna trecută ca să-i spargi pe rachete si propria coruptie, sa ii cheltui fara sa dai socoteala, asa cum ai facut si cu banii Europei. Dar emisiunea s-a terminat.

Privirea lasata in jos a sefului Ucrainei spune totul. Si Kamala Harris i-a dat flit, dar la conferinta de presa a zis blablauri electorale, fiindca nu isi permite ACUM sa zica altceva. Daca va fi aleasa, va schimba foaia.

Zelenski e mai încurcat ca niciodata, pentru că oricine ar ieși președinte al Americii il va lua de gât și il va pune la masă cu forța la negocierile cu Putin. Fiindca razboiul sta pe loc, nu se intrevede nicio posibilitate de mat, doar sahuri temporare.

Seful Ucrainei a facut acest balet intre candidati fiindca nu isi poate permite sa ignore nicio posibilitate electorala.

Trump i-a dat de inteles foarte repede ce va fi, Harris i-a spus si ea ce va fi, dar nu de fata cu presa. Kamala, oricat de simpatica e in afisele electorale, oricat de cu libertatea in gura, ar putea fi președintele unei țări care are probleme economice cat casa, cu bursa umflată mai ceva ca un culturist pe steroizi si a carei inimă se poate opri din orice secundă, cu o economie imbalsamata cand si cand de bani tipariti si de glumitele cu dobanda ale bancii centrale, cu o criza a locurilor de munca si cu o stare de iritare ce se vede foarte bine in aceste zile la nivel de opinie publica, Statele Unite fiind mai “dezunite” ca niciodata.

Si negocierile… ei bine, momentul negocierilor va fi si el foarte prost pentru Zelenski. Acesta are putine opțiuni, toate foarte proaste pentru imagine sa.

Aș tinde să spun că negocierile pentru pace vor fi pentru el mai dificile chiar decât cel mai moment dificil moment din război.

Unu la mănă pentru că i se termină “gazul” în ceea ce privește rolul său de răsfățat al lumii care trebuie ajutat în orice condiții.

Apoi pentru că va trebui să accepte și lucruri care nu-i convin și, în primul rând, va trebui să accepte cel puțin 90 la sută din pretențiile Rusiei care se referă la teritorii și posibile compensatii. Deja Rusia a inceput sa se miste.

Dupa ce se va fi inteles cu rusii, zelenski va trebui sa ii “multumeasca” si pe “creditori”.

Va trebui să facă alegeri corecte în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei și cui ii va da potul gros al acestei oportunitati colosale de business, va trebui s acantareasca atent căror companii din care țară le va oferi pe baza împrumuturilor primite cu mare larghețe această reconstrucție. Caci “reconstructia” este în fapt adevăratul business al oricărui final de război.

Va trebui să nu supere nici America, va trebui să fie foarte atent și cu Europa mai ales cu țările care au întins o mînă atunci când avea nevoie. Chiar si cu Romania, care i-a fost sprijin enorm.

În fine, presedintele Ucrainei va ieși de sub protecția stării de urgență, a stării de război, care i-a permis să acționeze deseori dictatorial, într-un fel justificat datorită contextului, dar, orisicum, nu va mai putea să comande după bunul plac țara, va trebui să revină la instituțiile și instrumentele democratice inclusiv alegeri libere sau relansarea la rampa a instrumentelor Justitiei, iar acolo cred că va fi foarte complicat: s-au strans multe acuzatii de coruptie in preajma sa.

Va trebui să dea socoteală în fața poporului pentru sacrificiile imense la care oamenii au fost supusi, pentru deciziile greșite, fiindcă au fost foarte multe si din acestea, pentru zvonurile de îmbogățire personala.

Pentru Zelenski, “criza” de care putea profita ca “argument” s-a cam terminat.

Pana in acest moment, erau doar două persoane aflate în această situație: Zelenski și Netanyahu, mă refer la lideri de țări care sub auspiciile nefaste ale unor conflicte majore militare sa își permite să acționeze dictatorial și să ignore inclusiv cutumele diplomatice sau contextele economice regionale sau internaționale.

Așa cum am spus, spatiul de manevra si “manevre” al ucrainianului a expirat, a lui Netanyahu încă mai continuă și asta pentru că Israelul nu e Ucraina, nu e țară atacată și invadată, în genunchi, ci o țară care atacă și invadeaza si vrea să ii pună pe alții în genunchi. In plus, evreii au fost dintotdeauna dominanți la Washingtonm in politica sau în mass-media, și chiar și în birourile de la Bruxelles.

Exista “sanse” enorme ca Rusia sa rupa din Ucraina tot ce a invadat. Ucraina ramasa nu mai reprezinta o mare miza nici chiar pentru Occident, doar simbolistic se vor stradui Marile Puteri sa o tina in viata.

De cealaltă parte, Rusia a devenit din 2015 încoace, că ne place sau nu, un “precedent” nefericit pentru “lumea libera”, aia ce cuprinde aliante si nato-uri ce par azi nereformate. Prin invazia Crimeei și prin desantul total asupra Ucrainei, Rusia a dovedit că încă poate lupta intr-un război clasic, a dovedit că se poate bate chiar cu întreaga lume, fiindcă, de fapt, asta s-a și întâmplat, dacă suntem de bun simț și admitem Ucraina nu a fost decât un proxy pentru țările din NATO, primind sprijin financiar si militar pe neve.

Rusia a răzbit peste sancțiunile economice și a reușit sa isi salveze fundul, mistocarind America si Europa.

Să nu vă faceți griji de banii miliardarilor ruși înghețați prin conturi - cred că și asta va fi o parte din negocierea pe care Putin o va duce cu restul lumii, nu cu Zelenski. De asemenea, să va nu faceți nicio grijă că statele europene care au practicat sexul economic cu Rusia prin bordelurile-conducte cu gaze si petrol nu vor de la vechile obiceiuri.

Europa mare nu-i așteaptă pe americani așa cum ii așteptăm noi în anii ‘40 din secolul trecut, ci ii așteaptă înapoi pe ruși, le e dor de gazele rusești ca de mămica lor, atât Germaniei, cat și Franței, industriile auto din ambele țări suferă drastic în fața asaltului chinezesc, iar competitivitatea marilor fabrici de automobile din Franța și Germania a rămas cat decât pe verde doar datorită contabilităților măsluite.

Aș putea discuta și despre Rusia cat doriți, dar deocamdată nu prea avem ce discuta, devreme ce nu stim cum se vor finaliza in concret negocierile, dar e clar ca Ucraina va fi ca un fel de soție care, deși înșelată, va trebuit să accepte termenii partajului așa cum îi recomandă avocații și frații mai mari. Așa e viața Istoriei, mereu nedreapta.

Încă nu putem discuta de finalul lui Putin, nici vorbă, în ciuda vârstei și lungii sale dominații peste Rusia, botoxatul mai are câțiva ani de trăit și, cel mai probabil, în laboratoarele ascunse ale puterii de la Kremlin, inclusiv Putin și cercul său intim, plin de precauti și de deștepți cinici, se vor fi gândit deja la o succesiune corectă pentru Volodea, ca să nu mai pățească Rusia niciodată ce-a pățit în 1991, vcand oligarhii l-au ales pe alcoolistul de Eltsin care a dus Rusia in cap.

---

Noul Israel

Ce ciudat sună titlul meu dacă stăm să ne gândim la istoria atât de tumultoasă a evreilor pe acest pământ, la statul lor atât de tânăr, la aceasta natiune incredibil de inteligenta și căreia trebuie să ii fie mereu frică atât de prezent. cat și de viitor, fiindca trecutul le-a dat lectii nasoale in acest sens.

Incertitudinea este destinul acestui stat cumva maret si controversat, cumva creator și distrugător in acelasi timp.

În nici două săptămâni, aniversăm un an de la invazia teroriștilor Hamas în statul Israel, o zi tristă chiar și pentru cei care nu iubesc Israelul, fiindca din cauza aceste invazii s-a declanșat un conflict regional ce a dus la moartea 40 000 de oameni și la distrugerea unei țări, chiar dacă alții nu consideră Palestina o țară.

In ultimele 12 luni, Israel a distrus Palestina, dar Israel aproape că s-a autodistrus pe sine ca si Stat, și nu în plan fizic- nu s-au distrus clădirile, nici economia, nici invențiile remarcabile ale evreilor și nu au murit nici cercetătorii lor eminenti, nu a disparut nici arta și cultura, ci Israelul și-a distrus cel mai important bun național în fața poporului său: încrederea. In fata Lumii, Israel a pierdut iar totul: putina buna reputatie, cu greu cucerita in ultimii 60 de ani, s-a dus pe copca.

Dar problema cu increderea distrusa a poporului israelian in Stat e cea mai grava.

Încrederea că statul ii va proteja pe fiecare dintre ei, că e femeie de serviciu sau medic sau sportiv sau om de cultură sau gunoier s-a dus naibii în acea zi ciudată de 7 octombrie 2023, o zi aproape inexplicabila chiar și astăzi, cand niște golani teroristi au reușit ca in filmele din seria Mad Max să penetreze granițele Israelului prin aer, pe mare și la sol și, în mod dubios, cu mijloace saracacioase de penetrare si atac, contrastand cu sutele de miliarde de dolari cheltuite de Israel în ultimii 30 de ani pe inarmare si cercetare militara și pe dezvoltarea capacității de intelligence, au reușit să facă ceea ce știm deja, sa ucida sute de oameni nevinovati și să ia ostatici alte câteva sute.

E foarte greu de explicat dacă Hamas, împins de la spate de Hezbollah, a avut ca organizatie terorista această capacitate incredibilă de a penetra granițele Israelului, să producă aceste crime, sau daca nu cumva, așa cum spun conspiraționistii, Israel i-a lăsat puțin să facă dezmăț, închizând ochii ca să aibă motiv pentru ceea ce au făcut de-a lungul ultimului an. Chiar nu vreau să intru în aceste speculații, fiindca sunt dureroase oricum ai pune problema, un lucru e sigur: la 7 octombrie 2023, încrederea cetățeanului evreu în Statul Israel, în special în conducerea politica, in sistemul de informații și militar, s-a dus pe rapă și doar cei care cunosc cat de cat Israelul pot sa simta ce zic eu in aceste randuri.

Doar cine a citit câte ceva despre acest stat si despre istoria lui extraordinară, despre ororile la care a fost supus acest popor, poate înțelege cu adevărat la ce mă refer: încrederea cetateanului evreu că va fi apărat de dușmanii care il înconjoară a fost mai importantă ca orice articol din Constituția Israelului, a fost un contract de suflet, un contractr nescris, dar, de fapt, scris cu sîngele a milioane de evrei care au suferit atrocități și abuzuri, care au murit în atentate datorită teroriștilor și asta nu trebuia să se piardă sub nicio formă, aceasta incredere, dar… s-a pierdut.

Vechiul Israel nu mai exista

La 7 octombrie 2023, “vechiul” Israel, cel care era respectat în lume, era temut si apreciat pentru serviciile sale secrete letal invazive, pentru capacitatea de negociere inteligenta, pentru economia duduind, pentru inventiile si cercetările incredibile, a încetat să mai existe.

In niciun an, statul “Israel cel nou” a devenit urât de aproape tot mapamondul și, cu siguranță, de cel puțin 1,9 miliarde de musulmani din această lume - Islamul fiind religia cu cei mai multi adepti in acest moment pe glob.

1,9 miliarde de musulmani care simt din toate fibrele, prin toți porii lor, prin artere si sinapse, suferința semenilor lor religiosi.

Mai mult, Israel a căzut aproape total în ochii Occidentului firoscos pentru insistența cu care s-a dus mai departe în Gaza avându-l pe post de “Napoleon ucigaș” pe acest Bibi Netanyahu, premierul care a călcat în picioare zeci de mii de destine de copii si părinți, care a distrus totul în calea lui.

16 500 de copii palestinieni au murit in ultimul an. 10 000 de femei palestiniene au murit in ultimul an. Peste 40 000 de palestinieni au murit in ultimul an.

Atrocitățile din Gaza au beneficiat de cea mai importanta expunere media pe care am văzut-o pe partea de conflicte militare în ultimii 25 ani.

Indubitabil, când vezi pe toate canalele de televiziune, din Venezuela până în Suedia, din Franța până în Africa de Sud, din Noua Zeelandă până în Filipine, leșuri de copii ținute în brațe de mame plangand, cand vezi femei fără un picior zăcând pe tărgi în spitale, cand vezi muribunzi care nu au antibiotice si calmante, când vezi spitale și școli distruse, chiar și daca nu esti musulman, nu ai cum să nu empatizezi cu cei ce suferă acolo, iar ăsta a fost un tsunami de emoție negativă îndreptată împotriva Israelului, unul care a afectat major imaginea țării.

Nu in ultimul rand, a contat pentru marirea sentimentului de ura înverșunarea cu care Netanyahu a evitat orice fel de concesii, orice fel de diplomatie, orice ascultare a “arbitrului lumii” - Statele Unite - sau a partenerilor europeni, din contră, adeseori, Israelul și-a permis sa atace fără să isi avertizeze partenerii strategici, vezi cazul pagerelorm când briefingul despre acest atac special a fost făcut exact în momentul inițierii si nu în prealabil.

Acest tupeu al lui Netanyahu de a ignora chiar și după declanșarea, poate de înțeles la inceput, a conflictului în Gaza orice fel de discuții diplomatice așa cum se cade și cum ar trebui să fie mereu într-o lume pe care o vrem mai liniștită, într-o lume care a trăit destul de liniștită și în ultimii 60 de ani, fără conflicte militare majore, ei bine, acest tupeu enervează pe toată lumea și arată că Israelul a depășit ceea ce se numește bun simț si inteligenta.

Până și Putin, în cele mai importante și fierbinți momente ale conflictului din Ucraina, și asta ni s-a dovedit după aceea prin dezvăluirile presei, a fost dispus să stea la negocieri cu Zelenski, chiar daca lucrurile s-au stricat din cauza unor imbecili precum Boris Johnosn, premierul de atunci al Marii Britanii și din cauza slăbiciunii emisarilor lui Biden, care nu au putut să pună piciorul în prag și să aduca pacea.

Dar si așa, trebuie să notăm că Putin nu a fost cașbec și a acceptat cel puțin de la jumătatea conflictului încolo un plan de negocieri - o atitudine total diferită fata de a lui Netanyahu, care pur și simplu are împreună cu comandanții sai militari o agendă ascunsă.

M-am luat cu vorba și am uitat de titlu meu genial și trist și am uitat să vă răspund la întrebarea cum va fi noul Israel?

Mi-e greu sa va raspund la asta.

Cand lucrurile se vor opri, cum se vor “negocia” zecile de mii de morți nevinovați ai palestinei? Cine le va linisti durerea famiilor de evrei ce si-au pierdut dragii ucisi de teroristi? Cum va privi lumea acest nou Israel impertinent, un Israel care a demonstrat deja așa cum am spus că ii pasă doar de sine și că, atunci când este chemat in ajutor sau este rugat sa se opreasca, nu mai aude?

Cum vor reusi politicienii din Israel sa refaca încrederea știrbită a poporului? Aici pot sa spun eu cate ceva: e o misiune aproape imposibilă.

Israel a intrat deja în “paradigma” statelor “oarecare”, de-acum înainte poporul israelian va manifesta neîncredere în actul politic. Au fost inselati in cel mai intim sentiment.

Indiferent cum se va termina conflictul și când se vor termina negocierile cu Israelul cel vechi, noul Israel va fi în următoarea sută de ani și mai detestat de către toți vecinii săi, dar si de intreg mapamondul. Suna agresiv, dar cine crede altfel se minte pe sine ca un politician.

BIO LIVIU ALEXA

Liviu Alexa s-a născut la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, în 31 mai 1979 și, deși trebuia să ajungă profesor de franceză, s-a făcut jurnalist de investigații, unul "rău", semnând multe anchete devastatoare despre politicieni corupți, interlopi sau pedofili.

În 2021, a debutat ca scriitor cu o dublă lansare, cu volumul de non-ficțiune “Dumnezeu mi-a dat like pe Facebook”, dar și cu surprinzatoarea "Cum să ai orgasm în 3,5 pași", o carte cu poezii de dragoste scrise într-un stil cu totul nou.

Stilul său de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa românească, foarte curajos în abordări și dur în limbaj, șocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuțios în argumentație atunci când își scrie anchetele și analizele.

Acest newsletter este probabil cel mai citit din România și conține, pe lângă analize spumoase și anchete interesante, și recomandări și opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa își descrie cumpărăturile făcute prin magazine de nișă, prezintă un whisky sau un trabuc, face recenziile cărților citite sau filmelor văzute, le “bagă pe gât” cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvăluie fără jenă emoțiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din călătoriile sale făcute în cele mai neașteptate țări (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt câteva exemple). Merită să îi fii abonat!

“Sunt ca ghimbirul. Fie îți place de mine, fie nu, dar e sigur că mă vei ține minte…”, spune despre el Liviu Alexa