Opus nr. 307 - Scrisoare de dragoste Romaniei. Chestionar de patriotism. Ce sa votati duminica asta!

Un banc potrivit scandalului actual

Cu cine sa votati la Parlamentare?

Ma suna unii si altii ca si cum as fi ceva guru. Nu sunt.

Eu imi voi anula votul. Voi merge la urne, dar il voi anula.

Daca vreti, faceti si voi la fel.

Turcescu sintetizeaza perfect ce se intampla in subterane zilele astea

Am zis ca merita sa va aduc si parerea ui Robert, ca sa vedeti ca nu numai eu am sesizat faptul ca serviciile secrete frantuzesti o sustin pe Lasconi si vor sa rupa Romania in doua:

---

Ion Marcel Ciolacu este barbat. Si a evitat sa intre in jocul la care ar fi fost folosit pe post de gasca

Va spuneam ieri ca numărarea voturilor și eventuala retragere a Elenei Lasconi care ar urma să fie găsită vinovată de frauda ar avantaja ascensiunea pe locul doi al lui Marcel Ciolacu, postură din care, după părerea mea, ar urma să piardă competiția cu brio, având în vedere hype-ul creat în jurul lui Călin Georgescu.

Analiza mea a circulat ieri pe zeci de mii de whatsappuri si a creat presiune.

Reactiile nu au intarziat.

Într-un gest politic, dar și de imagine, Marcel Ciolacu a anunțat azi noapte târziu că renunță oricum la “privilegiul” locului doi și că vrea ca românii se afla adevărul.

Trecând peste considerentele de imagine pentru care a făcut această declarație politică, vreau să remarc in mod special bărbăția lui Ciolacu în acest caz.

Cel mai probabil știe că scenariul meu ar avea mari șanse de realizare si ca nu va castiga, cel mai probabil Ciolacu știe că decizia ar putea fi retragerea lui Lasconi.

Chiar și așa, Marcel Ciolacu a jucat acum perfect cu aceasta declaratie.

Știu că este greu pentru Marcel Ciolacu, la cat de mult ii place puterea, să se retragă din funcția de președinte al Partidului Social Democrat.

Consider că totuși va trebui să o facă și să lase Partidul Social Democrat sa se reformeze, mai ales ca urmeaza un nou dus rece duminica unde PSD o va lua in freza rau de tot.

Dar tot eu avertizez Partidul Social Democrat că ar trebui să lupte cu dinții pentru ca Marcel Ciolacu să rămână premier in noul guvern, fiindca este de departe cel mai calificat politician cu experiență de execuție din fruntea statului și poate face mult bine României din această postura.

PS: Stiu ca multi bananaie despre Bolojan premier. Statul Paralel nu are inima si ii pregateste in aceste zile niste dosare, sa fie la buzunar in caz ca.

---

Nota mea: Am ales pentru voi un excelent comentariu al lui Dragoș Damian, directorul general al producatorului de medicamente Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România

---

Bravo, ieși în stradă și scandează pentru suveranism, naționalism și patriotism. Este normal să vrei să fii suveran, naționalist și patriot, asa vor și ungurii, polonezii, cehii, slovacii și mulți alții. Dar chiar ești suveranist, naționalist și patriot? Fii atent aici un chestionar, verifică dacă ești sau nu suveranist, naționalist și patriot.

Ai în garaj o mașină fabricată la Craiova sau Mioveni? Ai schimbat pneurile de iarnă cu unele de la Sibiu sau Timișoara? Ai schimbat uleiul cu ulei de la Brazi? Ai în garaj o bicicletă fabricată la Timișoara, Argeșelu sau Sântuhalm?

Ai o casă construită cu materiale de construcții de la Câmpulung, Aleșd, Hoghiz, Bucov, Urziceni sau Doicești? În casă ai mobilă de la Satu-Mare, Șimleu, Jucu sau Tg. Mureș? În casă ai electrocasnice fabricate la Brașov, Satu Mare, Oradea sau Găești?

Deschide frigiderul sau cămara. Ai acolo lapte, iaurt și brânză de la Alba-Iulia, Cluj, Sf. Gheorghe sau Buzău? Ai carne, mezeluri și conserve de la Oiejdea, Salonta, Sibiu, Topoloveni sau Bacău? Ai ciocolată de la Timișoara sau București? Ai apă minerală sau sucuri de la Vatra Dornei, Borcea, Seini sau Ploiești? Ai bere de la Buzău sau Timișoara? Ai în casă un vin din Drăgășani, Jidvei, Murfatlar sau Tohani?

Du-te în dulapuri și sertare. Ai acolo îmbrăcăminte și încălțăminte de la Arad, Tg Secuiesc, Brăila, Tg Jiu, Focșani, Jimbolia, Oradea, Orăștie, Sebiș, Suceava sau Vîcovu de Sus?

Du-te la dulăpiorul de cosmetice și medicamente. Ai acolo produse de îngrijire, cosmetice, suplimente cu vitamina C și calciu sau medicamente de la Rădaia, Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Simeria, Brașov, Baia Mare, Iași sau Constanta?

Dacă răspunsul la una sau mai multe dintre întrebările de mai sus este „NU”, înseamnă că mai trebuie să lucrăm mult în România dacă vrem să fim suveraniști, naționaliști și patrioți. Putem fi cum vrem dacă avem o economie puternică.

Dacă ai cumpărat sau cumperi de la companiile din orașele sau satele de mai sus sau de la companii din alte orașe sau sate, vei avea suveranism, naționalism și patriotism, nici nu trebuie să mai ieși în stradă să ceri suveranism, naționalism și patriotism.

---

Scrisoare de dragoste Romaniei

Dragă Românie,

ești ca mătușa aceea excentrică care apare la întâlnirile de familie cu prea multă mâncare și alegeri vestimentare discutabile, dar care cumva reușește să-i facă pe toți să se îndrăgostească de ea.

Sufletul tău este stratificat ca sarmalele noastre iubite - fiecare înveliș dezvăluie o nouă poveste, fiecare frunză învăluie secole de rezistență.

Noi, românii, suntem bufonii sorții, dansând prin istorie cu o țuică într-o mână și cu Biblia în cealaltă.

“Limba noastră este o insulă latină într-o mare slavă” ca un mic care a căzut accidental într-un bol cu borș.

Și totuși, cumva, am reușit să furăm cuvinte de la toți cei care au trecut vreodată prin țara noastră - ca niște coțofene lingvistice, colecționând comori verbale strălucitoare de la daci, slavi, turci și greci. Am inventat chiar și cuvinte sau expresii care au sens perfect doar pentru noi, cum ar fi "dor" sau “coifoseala”, “ma doare la patina” sau “fmm”.

Strămoșii noștri, dacii și romanii, nu ne-au dat doar rădăcinile prin care ne-am alcatuit ca popor - ne-au dat și încăpățânarea.

Suntem ca buruienile alea care cresc prin beton, doar că betonul nostru a fost mocheta pentru diverse imperii, iar buruienile noastre au fost udate cu vin și determinare.

Am supraviețuit invaziilor, comunismului și nenumăratelor glume politice, ieșind de fiecare dată basma curata cu un ridicat din umeri și un "las' că merge și așa".

Suntem oamenii care transformă orice ocazie într-un ospăț, orice ospăț într-o sărbătoare și orice sărbătoare într-o nuntă de trei zile unde până și vegetarienii ajung să mănânce friptura până nu se mai pot mișca. Ospitalitatea noastră este legendară - te vom forța să mănânci aperitive si ciorba până cerșești milă, abia apoi îți vom oferi felul doi, trei și un pachet pentru acasă.

A fi român înseamnă să porți paradoxul în ADN ca pe o moștenire de familie. Suntem oamenii care au construit Casa Poporului - cea mai grea clădire din lume - și totuși suntem suficient de blanzi pentru a transforma fiecare greutate într-o glumă.

Suntem țara unde Dracula se întâlnește cu Silicon Valley, unde ciobanii cu smartphone-uri își păzesc turmele în timp ce programează pe laptopuri.

Suntem cei ce zbieram ca vrem o tara ca afara, dar ii alegem pe aceiasi politicieni jegosi sa isi mai bata o data joc de noi.

Țara noastră se întinde ca o doină prin inima Europei, granițele ei fiind trasate de degetul lui Dumnezeu (care probabil băuse un păhărel de pălincă în ziua aceea, având în vedere unele granițe atât de curbe).

De la Delta Dunării până la vârfurile Carpaților, am construit o națiune pe fundația echivocului unde "nu" înseamnă "poate", "poate" înseamnă "da", și "da" înseamnă "mai vedem noi".

Suntem supraviețuitori, visători și eterni optimiști înveliți într-o haină de cinism.

Ca și mămăliga noastră iubită, suntem simpli, dar satisfăcători, stam împreună când vremurile ne sunt grele și ne multumim adeseori putinul pe care ni-l aruncă viața.

Așa că, La Mulți Ani, Românie frumoasă si complicată, uneori enervantă, dar întotdeauna fermecătoare țară ce esti.

Ești ca prima gură de țuică într-o dimineață rece cand se taie porcul - s-ar putea să ne strâmbăm, dar întotdeauna ne încălzești inimile.

Românie, fă cumva să nu mă lași să plec din tine, fiindcă am ajuns la capătul puterilor.

Liviu Alexa

---

Statul Paralel: O radiografie a Puterii din Umbra

de Liviu Alexa

Multi dintre voi ati auzit sintagma “statul paralel” de nenumarate ori in ultimul an. Cumva, unii cititori mi-au sugerat tema de mai jos, rugandu-ma sa le “desenez” portretul acestui fenomen.

Statul paralel reprezintă o noțiune controversată care a dominat spațiul public din România în perioada 2017-2019. În termeni generali, statul paralel este un tip de guvernare format din forțe oculte^⁠, din rețele secrete și neautorizate de putere care funcționează independent de conducerea politică a unui stat . Statul paralel este opusul statului de drept.

In SUA, mass-media foloseste notiunea de Deep State, dar e cam acelasi lucru, evident cu alta complexitate.

Origini Istorice

Termenul "stat paralel" își are originile în cuvantul "derin devlet", dar manifestările sale au apărut de-a lungul istoriei ca un semn al eroziunii democratice.

De la Garda Pretoriană a Romei antice până la sistemele moderne de informații, concentrările de putere “din umbra”, fara legitimitatea votului, au subminat adesea instituțiile democratice pe care pretindeau că le protejează.

Statul Paralel Modern: Structură și Preocupări

Rețelele statului paralel operează prin:

- Birocrații permanente rezistente la reformă

- Comunități de informații cu autonomie clasificată

- Numiri pe termen lung în funcții publice ale protejatilor

- Rețele informale de influență - mass-media, comunitati (actori, medici, etc).

1. Subminarea Democratiei

Statul paralel reprezintă o amenințăre fundamentala la adresa unei guvernări democratice prin:

- Recrutarea in slujba Statului Paralel a oficialilor aleși ai Statului prin santaj, mita, amenintari

- Manipularea politicilor publice si a legilor fără a-si asuma responsabilitatea

- Controlul informațiilor și dezvăluirea selectivă a celor de interes pentru Statul Paralel in mass-media controlate

- Rezistența la inițiativele de reformă ale Statului de drept prin manipularea opiniei publice in presa, organizarea de proteste, crearea de crize

- Crearea unor structuri paralele de putere

2. Implicații Economice

Costurile ascunse pentru societate includ:

- Birocrații umflate cu oamenii protejati ai Statului Paralel care epuizează resursele publice

- Alocări de contracte în interes propriu

- Protejarea industriilor învechite

- Rezistența la modernizarea economică

- Perpetuarea programelor costisitoare dincolo de utilitatea lor

3. Supraveghere și Control

Structurile moderne ale statului paralel își exercită adesea puterea prin:

- Programe de supraveghere în masă

- Colectare neautorizata de date

- Manipularea informațiilor publice

- Crearea de interpretări legale secrete

- Mecanisme de aplicare a intereselor prin incalcarea legii

Mecanisme ale Puterii

Controlul informatiei/informarii

Statul paralel își menține influența in tarile unde opereaza prin:

- Clasificarea selectivă a documentelor

- Scurgeri strategice de informatii pentru modelarea narativelor

- Manipularea autorizațiilor de securitate ale persoanelor cu acces la informatii sensibile

- Controlul investigațiilor, dosarelor penale, sentintelor

- Obstrucționarea birocratică a supravegherii oamenilor sau institutiilor pe care Statul Paralel le protejeaza

Sabotajul Politicilor Publice sau ale legilor

Când se confruntă cu schimbări nedorite, Statul Paralel actioneaza prin:

- Întârzierea directivelor executive

- Crearea de obstacole administrative pentru a impiedica punerea in aplicare a unor rezolutii

- Manipularea termenelor de implementare

- Îngroparea reformelor în procese birocratice

- Fabricarea narativelor de criză

Înrădăcinarea Instituțională a Statului Paralel

Tactici de Auto-Protectie

- Crearea de poziții redundante in aparatul Statului de Drept pentru protejatii Statului Paralel

- Construirea unor retele de personaje din diverse structuri ale statului de Drept care sunt antrenate sa actioneze dupa un numitor comun

- Stabilirea canalelor neoficiale de autoritate (exemplu: Grupul de la Cluj)

- Dezvoltarea fluxurilor paralele de finanțare

- Cultivarea relațiilor media

Rezistența la Reformă

- Obiecții tehnice la schimbari si reforme

- Apelul constant la necesități de securitate si crearea de temeri in randul opiniei publice

- Capturarea profesională a organismelor de supraveghere, a institutiilor de forta, a Parchetelor

Manifestări Moderne ale Statului Paralel

Tehnologie și Supraveghere

Era digitală a amplificat puterea statului paralel prin:

- Sisteme de colectare în masă a datelor

- Supravegherea cetatenilor bazată pe AI

- Capacități sporite de urmărire digitală a populatiei

- Instrumente predictive de comportament social al populatiei

Impact Social și Politic

Eroziunea Democratică

Efectele pe termen lung includ:

- Scăderea încrederii publice in politicieni sau institutii

- Influență electorală slăbită a politicienilor de calibru, subminarea sau lapidarea lor in presa sau social media

- Continuitate politică a oamenilor Statului Paralel în ciuda dorintei poporului de reforma

- Transparența redusă a felului in care se iau deciziile strategice

Consecințe Culturale

- Dresarea cetatenilor intru acceptarea prezentei serviciilor secrete in toate layerele societatii, obisnuirea populatiei cu retorica secretelor ce nu pot fi desecretizate

- Acceptarea supravegherii digitale de catre cetateni

- Scăderea angajamentului civic

- instalarea cinismului politic

- Crearea de paranoia instituțională

Provocări viitoare ale Statului Paralel

Evoluția tehnologiei va modela interesele Statului Paralel:

- Expansiunea supravegherii bazate pe AIa populatiei

- Controlul implicațiilor calculului cuantic

- Colectarea estensiva a datelor biometrice ale cetatenilor unei tari

- Controlul monedei digitale

- Crearea de sisteme automatizate de guvernare, anularea importantei politicienilor prin distrugerea increderii populatiei in clasa politica si pervertirea democratiei

Statul paralel reprezintă o provocare fundamentală pentru orice guvernare democratică, operând ca un sistem auto-perpetuant care prioritizează supraviețuirea sa în detrimentul binelui public.

---

Sustine-mi analizele si independenta jurnalistica cu 49 de lei pe luna. Nu cred ca iti dau dauna in buget cu suma asta, dar ma ajuti enorm sa stau deoparte de banii politicului.

Profiluri electorale teritoriale. Cum s-au distribuit geografic și socio-demografic preferințele pentru candidații din turul 1

O analiza de Norbert Petrovici

Preambul

Transformările capitaliste la nivel global din ultimele decenii au condus la reconfigurarea spațiului și au accelerat tendința de extindere a urbanizării la nivel planetar. Însă acesta nu a fost un proces uniform, generând o geografie marcată de inegalități, polarizări, ierarhii și dezvoltare inegală. Înțelegerea acestei discontinuități complexe, a modului în care se formează prin articularea cu alți factori locali și/sau globali reprezintă o provocare analitică ce caută să surprindă modul concret în care au loc procesele de formare și transformare spațială a capitalismului.

În România, ca și în alte state din estul european post-comunist, unul din mecanismele importante de restructurare a spațiului a fost prin investițiile străine directe. Preferând anumite centre urbane sau regionale – din motive ce, de asemenea, trebuie specificate în fiecare caz în parte – aceste investiții au dus la o concentrare a capitalului și a forței de muncă în aceste zone și prin urmare la crearea unor ierarhii geografice specifice. Acești factori modelatori globali și externi nu s-au manifestat în vid. Ei au acționat într-o economie (post)-socialistă specifică.

Structura administrativă din 1968 (încă în vigoare) viza dezvoltarea industrială intensivă la nivelul județelor care erau împărțite între orașul central cu rol administrativ și cu o periferie industrială și un hinterland agricol. Căderea comunismului și dezindustrializarea care a urmat în primii ani ai tranziției a schimbat în mod radical acest model economic și spațial, chiar dacă formal structura administrativ-teritorială a rămas aceeași. Re-industrializarea dependentă care s-a petrecut după integrarea în UE prin investiții străine directe nu a folosit decât parțial și extrem de selectiv vechea infrastructură industrială.

În acest proces orașele și zonele lor peri-urbane au devenit actorii economici relevanți, sau, altfel spus, re-industrializarea dependentă s-a spațializat în și în jurul orașelor din Romania, producând un dezechilibru major între aceste spații și cele din afara lor. Această transformare a fost la rândul ei neuniformă și inegală, conducând la acumulare de capital în anumite centre urbane nodale dar și la specializare economică (servicii, industrie, logistică, agricultură, turism, fiind cele mai importante domenii).

Prin urmare, economia politică a orașelor a devenit principalul factor după care s-a restructurat spațiul din jurul acestor orașe, fie că vorbim de spațiul peri-urban din primul inel, fie că vorbim de fostul hinterland agricol al județelor. Economia politică a orașelor a dictat totodată și natura pieței muncii și a dinamicii acesteia, selectând anumite categorii de angajați în detrimentul altora și creând o ierarhie între aceștia care la rândul ei s-a manifestat spațial.

Pe baza acestei înțelegeri spațiale a circulației capitalului analiza de față surprinde modul în care s-au manifestat opțiunile de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale. Lucrând pe datele existente înainte de renumărare, textul relevă importanța analitică a acestei abordări inclusiv prin faptul că ajută la eliminarea unor credințe comune, dar eronate.

Profiluri electorale teritoriale

Profilarea teritorială a candidaților a fost realizată la nivel de localitate (UAT) și regiune, utilizând date care surprind dinamica teritorială între 2011 și 2022. Deși aceste date nu reflectă situația din ziua votului, analiza arată că transformările economice și sociale au generat noi forme de organizare spațială. Voturile exprimate conturează astfel peisaje sociale marcate de structuri teritoriale distincte.

Am determinat candidatul dominant în fiecare localitate pe baza proporției voturilor exprimate și am analizat dacă dinamica pieței muncii pe sectoare din perioada 2011-2022 are o corelație cu voturile (această relație este detaliată în Tabelul 1). De asemenea, am folosit factorii socio-economici și demografici ai localităților pentru a modela probabilistic preferințele electorale dominante (rezultatele sunt prezentate în Tabelul 2). Modelul statistic aplicat este o regresie spațială cu control al erorilor, ale cărei detalii tehnice sunt expuse mai jos.

Capacitatea de profilare teritorială a fiecărui candidat este ilustrată prin hărți care prezintă valorile prezise pe baza modelului statistic, comparate cu harta efectivă a voturilor exprimate, disponibilă pe platforma Hotnews Alegeri.

Prin aceasta, evidențiem modul în care opțiunile de vot pentru fiecare candidat reflectă transformările spațiale și economice în România. Relațiile economice și reconfigurările spațiale au influențat comportamentul electoral, surprinzând procesele de formare și transformare spațială discutate în literatura de specialitate.

Călin Georgescu a fost preferat în localitățile industriale aflate în creștere, în special în cele situate în afara aglomerărilor urbane în expansiune sau la periferia acestora, frecvent dincolo de primul inel metropolitan, în zonele care atrag muncitori industriali navetiști. Aceste localități se remarcă prin dezvoltarea sectorului industrial. Electoratul său, similar cu cel al lui Marcel Ciolacu, provine din regiuni în care piața muncii este în expansiune, atât în cadrul firmelor industriale cu capital autohton, cât și al celor cu capital străin. Totuși, analizând alte trăsături ale localităților, precum dinamica demografică, specificul acestui candidat rezidă în capacitatea sa de a atrage voturi din localități cu o creștere economică bazată pe industrie dominată de firme autohtone, precum și din zone cu o experiență redusă de migrație colectivă. Georgescu nu a fost preferat în localități caracterizate printr-un nivel scăzut de educație sau cu o proporție ridicată de pensionari cu contribuții, ceea ce evidențiază o bază electorală alcătuită în principal din populații active și cu un nivel educațional mediu. Regiunile în care a beneficiat de o susținere semnificativă în Centru, Vest și Nord-Est. În plus, a primit un sprijin considerabil din partea diasporei din Europa.

Elena Lasconi a fost votată în zonele urbane aflate în creștere, unde serviciile pentru afaceri au cunoscut o expansiune rapidă, alimentată de investițiile străine directe. A primit susținere în zonele metropolitate care au înregistrat o creștere a populației. Însă în orașele ce prezintă astfel de dinamici a existat o asociere negativă cu voturile pentru ea. Votul pentru Lasconi se află într-o relație negativă și în localitățile în care creșterea economică este concentrată în industria dominată de firme autohtone. Totodată ea este mai puțin votată în localitățile care au un trecut industrial pronunțat. Electoratul său este compus atât din populații cu nivel educațional ridicat, cât și din pensionari cu contribuții, ceea ce reflectă o diversitate socială în susținători. A fost puternic sprijinită în regiunea Centru și în București, deși voturile sale s-au concentrat mai degrabă în mediul urban decât pe o bază regională largă. Lasconi a fost preferată de o nouă clasă urbană, precum și de zonele economice cu un rol logistic important în economiile regionale și de cele cu un sector comercial în plină expansiune.

Marcel Ciolacu a obținut susținere majoritară în localitățile unde munca salariată s-a extins în agricultură, industrie și servicii domestice, precum și în zonele aflate în declin economic. Electoratul său provine în principal din zone locuite de pensionari cu contribuții, reprezentând vechea clasă de angajați. Spre deosebire de Călin Georgescu, susținerea lui Marcel Ciolacu nu este asociată cu localitățile cu un trecut investițional socialist în industrie, ci, mai degrabă, cu localitățile industriale marcate de contracție demografică. Totuși, similar cu Georgescu, a fost votat de persoane din localități cu o experiență mai redusă de migrație. Cu toate acestea, spre deosebire de Georgescu, Ciolacu nu a beneficiat de susținerea diasporei europene. Susținerea pentru Ciolacu a fost redusă în regiunile dezvoltate economic, Centru și Vest, precum și în diaspora. În schimb, voturile sale s-au concentrat în regiunile agricole din Oltenia și Muntenia. În localitățile unde agricultura s-a extins, aceasta nu reprezintă o agricultură tradițională, ci una bazată pe muncă salariată, integrată într-un sistem de dependență structurală. În acest context, capitalul autohton implicat în producția agricolă este subordonat unor actori economici de mari dimensiuni, care beneficiază de investiții străine directe și controlează infrastructura de depozitare și distribuție. Această dinamică reflectă un peisaj agricol complex, în care dependența de capitalul internațional determină relațiile economice locale.

Nicolae Ciucă a beneficiat de susținere în localități caracterizate printr-o proporție ridicată de pensionari și un nivel crescut de persoane cu educație primară. Nu există o asociere clară între voturile pentru el și creșterile economice specifice sau anumite sectoare ale pieței muncii. Totuși, a înregistrat o preferință mai scăzută în regiunile cu expansiune agricolă din Sud-Est și în Vest.

George Simion nu prezintă asocieri semnificative cu dinamica economică a localităților, însă a fost votat în localități omogene din punct de vedere etnic și religios, având investiții industriale istorice și un electorat format în principal din pensionari cu contribuții, adică vechea clasă industrială. Susținerea sa a fost mai concentrată în Nord-Est și în Oltenia. Deși a fost susținut în localități cu un nivel educațional scăzut, electoratul său este diversificat, fără o corelație puternică cu anumiți factori socio-economici. Modelul statistic aplicat în cazul său are o valoare explicativă redusă, reflectând o bază electorală eterogenă.

Kelemen Hunor a fost votat aproape exclusiv în localitățile cu o proporție ridicată de populație de etnie maghiară, cu regiunile Nord-Vest și Centru având un rol esențial în susținerea sa. Profilul său electoral este specific comunității maghiare din România, votul fiind determinat în principal de identitatea etnică, iar factorii economici și demografici având un impact limitat. Este de notat că aceste localități dispun de o industrie autohtonă proprie, chiar dacă nu se disting printr-un istoric socialist pronunțat în industrializar

---

Studiu nou de la CONFIDEX: principalele îngrijorări semnalate de mediul de business

Deficitul bugetar, ajuns la 6,19% din PIB, conform datelor publicate în această săptămână de Ministerul Finanţelor, consolidarea fiscală şi evoluţia cursului valutar sunt principalele îngrijorări semnalate de mediul de business, într-o dezbatere asupra rezultatelor ediţiei a-11-a studiului CONFIDEX, care măsoară nivelul de încredere a managerilor în economie.

"Este extrem de important să aducem capital la nivelul economiei reale. Trebuie găsite căi rapide prin care să aducem acest capital în companiile româneşti, astfel încât să se dezvolte şi să devină jucători relevanţi pe pieţele externe, să devină atractive atât pentru investitorii de retail de pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pentru investitorii instituţionali de tipul fondurilor de pensii. Această nevoie reiese din analizele noastre care au în vedere un indicator al raportului dintre investiţiile private şi PIB. Din acest punct de vedere, indicele măsurat în România este de aproximativ 12 ori mai mic decât cel din Europa şi aproximativ de două ori mai mic decât cel din Europa Centrală şi de Est, ceea ce arată că nu reuşim să mobilizăm suficient de mult capital, cât să recuperăm această diferenţă dintre noi şi restul Europei", a declarat Andrei Cionca, co-fondator al fondurilor de private equity ROCA şi Agista şi iniţiatorul studiului CONFIDEX, citat în comunicat.

Problema cea mai mare

Creşterea deficitului bugetar ar putea determina noi măsuri de ajustare fiscală în 2025, având în vedere posibila stabilizare politică ce ar urma după încheierea ciclului electoral de la sfârşitul acestui an, arată sursa citată. În acest context, resorturile creşterii economice pentru anii următori trebuie identificate şi activate, iar ajustarea fiscală trebuie gestionată astfel încât impactul asupra economiei să fie cât mai redus.

"Problema cea mai mare pe care o avem în economie în momentul de faţă este legată de situaţia fiscal - bugetară total nesustenabilă. Întrebările care intervin sunt cum vor arăta noile măsuri fiscale şi care vor fi efectele în economie? Pentru că, dacă economia, în 2024, a crescut pe primele 9 luni ale anului doar cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, în condiţiile în care am avut un deficit bugetar uriaş, care va fi impactul în economie odată cu implementarea acestor măsuri de reducere a acestui deficit. Ne putem aştepta ca partea de stimul fiscal să se atenueze", a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank, citat, la rândul său, în comunicat.

Cele mai optimiste sectoare

Studiul CONFIDEX a relevat serviciile şi IT-ul ca fiind şi în acest semestru cele mai optimiste sectoare. Experţii pun această atitudine pe seama faptului că aceste sectoare sunt mai flexibile şi se pot adapta mai rapid la schimbările de context economic. Astfel, 38% dintre managerii şi antreprenorii din servicii, respectiv 35% dintre cei din IT privesc cu optimism către următoarele 6 luni.

"Din sectorul serviciilor, segmentul serviciilor din zona de sănătate este cel mai rezilient la orice schimbare macroeconomică. Optimismul pleacă de la faptul că este o piaţă în continuă creştere. Ne uităm la 2023 şi vedem că piaţa a crescut în continuare faţă de anul trecut cu aproape 9% - 10%. Iar estimarea noastră este că anul acesta va înregistra acelaşi procent de creştere", a declarat Fady Chreih, CEO Regina Maria.

Contractarea economiei europene, manifestată prin dificultăţi în industria auto şi o scădere a sectorului imobiliar, determină o atitudine rezervată şi chiar îngrijorări în rândul managerilor din industrie şi construcţii care sunt rezervaţi cu privire la evoluţia economiei în proporţii de 37%, respectiv 39%. Semnalele venite dinspre mediul de business românesc subliniază nevoia atragerii de investitori pentru susţinerea dezvoltării economice locale.

"Avem o dependenţă faţă de economiile din Franţa şi din Germania. Sunt încrezător că, printr-o înţelegere adecvată a acestor dinamici, vom identifica modalităţi de a ne repoziţiona strategic, de a stabili direcţii clare de acţiune şi de a implementa un program coerent de reconstrucţie economică sau de ajustare a măsurilor de investiţii şi dezvoltare. În contextul actual, reducerea deficitului bugetar reprezintă un pas esenţial pentru creşterea atractivităţii economiei noastre în faţa investitorilor străini", a declarat Sorin Preda, fondator şi CEO Global Vision.

---

BIO LIVIU ALEXA

Liviu Alexa s-a născut la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, în 31 mai 1979 și, deși trebuia să ajungă profesor de franceză, s-a făcut jurnalist de investigații, unul "rău", semnând multe anchete devastatoare despre politicieni corupți, interlopi sau pedofili.

În 2021, a debutat ca scriitor cu o dublă lansare, cu volumul de non-ficțiune “Dumnezeu mi-a dat like pe Facebook”, dar și cu surprinzatoarea "Cum să ai orgasm în 3,5 pași", o carte cu poezii de dragoste scrise într-un stil cu totul nou.

Stilul său de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa românească, foarte curajos în abordări și dur în limbaj, șocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuțios în argumentație atunci când își scrie anchetele și analizele.

Acest newsletter este probabil cel mai citit din România și conține, pe lângă analize spumoase și anchete interesante, și recomandări și opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa își descrie cumpărăturile făcute prin magazine de nișă, prezintă un whisky sau un trabuc, face recenziile cărților citite sau filmelor văzute, le “bagă pe gât” cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvăluie fără jenă emoțiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din călătoriile sale făcute în cele mai neașteptate țări (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt câteva exemple). Merită să îi fii abonat!

“Sunt ca ghimbirul. Fie îți place de mine, fie nu, dar e sigur că mă vei ține minte…”, spune despre el Liviu Alexa