Pe mine m-a enervat nespus interventia de ieri a doamnei Kavalec, ambasadoarea SUA la Bucuresti, care a tinut mortis sa dea un “semnal” CCR si institutiilor statului roman sa nu intervina in jocul electoral in timp ce acesta tocmai se desfasoara.
Per ansamblu, intentia americancei ce reprezinta Guvernul SUA in Romania e buna, dar gestul in sine este intruziv si ma infurie fiindca imi da CERTITUDINEA ca America isi aroga statutul de stapan asupra Romaniei.
Si aceasta atitudine studiat ingrijorata a SUa este, de fapt, o jignire.
Kavaleco, noi chiar vrem sa ne luam tara inapoi si cred ca, fata de alte timpuri, putem sa o facem si singuri.
In egala masura, si v-am averizat la inceputul saptamanii, ma deranjeaza SI interventiile perfide ale serviciilor secrete franceze in jocul electoral din Romania care au generat, prin perfidia lor, starea de circ dintre romani, prin intermediul agentilor de influenta pe care ii au aici, ca sunt ei ziaristi de doi lei pe factura sau artisti sau personalitati locale. Macroane, vezi-ti de Franta in deriva pe care o conduci! Vezi, Macroane, ca tocmai ti-ai pierdut coloniile africane, pana si aia s-au rasculat anul asta si v-au aratat degetul mijlociu. Romania nu e colonia Frantei!
Idem, jegozenia rusilor de a emite diverse comunicate si pozitii publice menite sa intarate opinia publica in aceasta saptamana a fost absolut detestabila.
Cumva, toti licuricii lumii considera ca suntem prosti si nevolnici si isi baga nasul in Romania. Fac asta pentru ca in trecutul recent au mai putut sa o faca prin intermediul politicienilor corupti sau santajabili.
Gata, ba!
Lasati-ne in pace! Nu mai aveti voie in cabina de vot, nici in mintile noastre!
Suntem în 2024 și România fierbe. Nu mai vorbesc de prețuri, de spitale sau de autostrăzi - astea sunt can-can electoral, le știți deja.
Dar simt ceva ce n-am mai simțit de mult: o furie surdă a oamenilor. O vezi în ochii vânzătoarei de la magazin, o simți în gesturile asistentei care-ți pune perfuzia, o auzi în vocile părinților la ședințele cu părinții. O simt in telefoanele oamenilor de afaceri romani ingrijorati si cu care am vorbit toata saptamana.
Sunt satui de licurici, securisti, de politicieni fara mama, fara inima.
Nu e vorba de sărăcie - am fost și mai săraci.
E vorba de demnitate.
De sentimentul că am ajuns o țară de refugiați în propria casă. Că ne împingem copiii spre aeroporturi și după aia plângem la telefon cu ei de sărbători.
Nu ne mai vindeți iluzia că un vot NU schimbă totul.
Schimba totul. A schimbat totul saptamana trecuta.
Votul de saptamana trecuta a fost primul pumn într-o bătaie pe care trebuie s-o câștigăm. E primul "Nu" spus unui sistem care ne-a transformat în proștii de serviciu ai Europei.
Ati crezut, jegosilor, ca v-ati aranjat apele cu 3 seturi de vot consecutive la final de an.
Mama, ce v-a tras-o Romania, politicieni nenorociti, securisti nesimtiti!
Ne-ati furat mult. Dar cel mai rău e că ne-ati furat speranța. Ne-ati convins că "așa e la noi", că "las' că merge și așa", că "degeaba votezi".
Duminică avem de ales: ori ne luăm țara înapoi, ori ne obișnuim definitiv cu statutul de colonie unde alții decid pentru noi.
Mergeți și votați. Nu contează ora, nu contează ținuta. Contează să fim acolo. Să le arătăm că încă nu ne-au omorât de tot sufletul ăla românesc care i-a speriat mereu pe toți.
Pentru că dacă nu o facem acum, data viitoare n-o să mai avem pe cine să votăm. O să votăm direct pe un bilet de avion.
Esti ceea ce votezi.
Am zis ca azi nu va mai frec cu analize si parerismele vietii publice.
Azi voi fi profesorul vostru de limba si literatura romana.
Dragi elevi, cititori ai Strict Secret, tema pentru azi, inainte de a merge la vot, e sa cititi cu mintea si inima urmatoarele poezii, le-am ales special pentru voi:
1. Adrian Paunescu - Imn pentru venirea porcilor
2. Mircea Florian - Podul de piatra
Podul de piatra s-a daramat
A venit apa si l-a luat
Vom face altul
Pe mal in jos
Altul mai trainic si mai frumos
Cate mii de oameni au calcat pe el
Pana sa se nasca puiul de carcel?
Care sa primeasca sa primeasca-n dar,
Forta lui cea oarba fara de hotar…
S-a pus bulboana-n miezul râului
Si-a-nceput sa urle in valtoarea lui
Apele repezi au coborat din munti
Far s-asculte sfatul celor azi carunti
Fara speranta totul e pierdut
Podul de piatra trebuie refacut
Vom face altul pe mal in jos
Altul mai trainic si mai frumos
3. Dorin Liviu Zaharia - Ploaia care va veni
Sunt un frate tanar, care crede in dreptate,
Am ochi negri, dar am mainile curate. Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
Nu raspund cand mi se-arunca vorbe-n spate.
Un fapt fara importanta ma poate face sa sper,
Ma-nclin si pun in balanta ce-i sfant cu ce-i efemer.
Peste tot atarna greu
Teama de sinceritate...
Dar de cate ori, prieteni, n-am suras cu intristare,
Cand sperantele pareau inselatoare?
Cand necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de cate ori, prieteni, i-am prins jocul?
Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc,
Cu vampe, regi si cadavre,
cu stele de iarmaroc!
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Ni-e lehamite de marsuri, de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si prostia sunt pericole morale Circul vietii ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre,
ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre
si totusi nu-i prea tarziu…
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate…
4. Victor Șuvagău - Canarul
Canarul galben ca un gălbenuş
Cu pene moi şi ochii duşi
Cânta de după sârmele de-argint
Şi râsul i se pierdea în vânt.
Deodată, ochii trişti din cap tresar
Şi dă din aripi, dar în zadar
Lovi cu capul sârmele de-argint
Căzu în jos cu pieptul frânt.
Sărman canar, ţi s-a părut
Că zările ţi s-au deschis
Dar n-a fost doar decât un vis
Rănit tu ai căzut.
Canarul galben ca un gălbenuş
Cu pene moi şi ochii duşi
Plângea de după sârmele de-argint
Şi plânsu-i se pierdea în vânt.
5. Nicu Covaci si Florin Bordeianu - Nebunul cu ochii inchisi
Pe un munte într-o țară foarte-ndepărtată
Stă un om cu ochii-nchiși și spune ce ne-așteaptă
Lumea nu-l ascultă îl crede un nebun
Căci vorbele lui sunt ca niște lovituri de tun
El stă singur și liniștit
Dar în ochii lui închiși
Vede al lumii asfințit
Nebunul cu ochii lui închiși
Zilele trec una după alta sus pe munte
Și vocea lui se-aude clar spunând foarte multe
Lumea cea întreagă se-oprește să-l asculte
Îl crede un nebun ce-ndrugă multe vorbe-absurde
El stă singur și liniștit
Dar în ochii lui închiși
Vede al lumii asfințit
Nebunul cu ochii lui închiși
Nota mea:
Stimati elevi,
Ora de limba si literatura s-a terminat. Va rog sa scoateti o foaie de hartie si sa votati.
La multi ani, Romania!
Piesa-i gata, trag oblonul,
Ei, ce negru e afara!
In fata voastra intind melonul
Ca artistii de-odinioara.
Sustineti-ma cu un abonament platit. Care vreti si puteti.
BIO LIVIU ALEXA
Liviu Alexa s-a născut la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, în 31 mai 1979 și, deși trebuia să ajungă profesor de franceză, s-a făcut jurnalist de investigații, unul "rău", semnând multe anchete devastatoare despre politicieni corupți, interlopi sau pedofili.
În 2021, a debutat ca scriitor cu o dublă lansare, cu volumul de non-ficțiune “Dumnezeu mi-a dat like pe Facebook”, dar și cu surprinzatoarea "Cum să ai orgasm în 3,5 pași", o carte cu poezii de dragoste scrise într-un stil cu totul nou.
Stilul său de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa românească, foarte curajos în abordări și dur în limbaj, șocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuțios în argumentație atunci când își scrie anchetele și analizele.
Acest newsletter este probabil cel mai citit din România și conține, pe lângă analize spumoase și anchete interesante, și recomandări și opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa își descrie cumpărăturile făcute prin magazine de nișă, prezintă un whisky sau un trabuc, face recenziile cărților citite sau filmelor văzute, le “bagă pe gât” cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvăluie fără jenă emoțiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din călătoriile sale făcute în cele mai neașteptate țări (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt câteva exemple). Merită să îi fii abonat!
“Sunt ca ghimbirul. Fie îți place de mine, fie nu, dar e sigur că mă vei ține minte…”, spune despre el Liviu Alexa
Hai pe ei! Hai ca se poate! Tot
sistemul se prăbușește! E risc seismic, nu stati in case! Mergeti la vot!
Asa Da! Parca mai vi de acasa!