Opus nr. 315 - Libertatea din colivie. Moartea democrației, salutată rușinos chiar si de cei ce au trăit in comunism. Despre ingerința mafiei pariurilor in politica romaneasca nu vorbim?
In calitate de jurnalist si curator editorial al Strict Secret, va anunț ca acest Newsletter a devenit nr. 1 in România pe platforma Substack, așa cum am primit recent informarea de la ei. Strict Secret este nr. 1 in general ca Newsletter, fiindcă nu știu sa mai existe ziar online/publicație digitală in România care sa aibă peste 300 000 de subscriberi.
Sunt mândru si de numărul de citiri din luna asta:
De aia, e responsabilitatea mea sa va țin informați cu toate perspectivele, chiar daca unele nu va convin. Pentru mine e irelevant ca ați fi votat cu CG sau EL, dar e foarte important sa înțelegeți si sa asimilați ce va spun: ieri a fost una dintre cele mai rușinoase zile din istoria României.
Am primit câteva confirmări:
ca suntem o tara bananiera, nici măcar colonie
ca politicienii romani devin mici si ei când Licuricii ii șantajează ca ii bagă in pârnaie
ca presa românească, cu foarte notabile excepții, este de cacat
ca serviciile secrete sunt muci
ca sorosismul care a distrus România mai vrea un pic la butoane
ca avem un popor laș care accepta sa fie călcat in picioare (vezi lipsa de reactie a românilor aseară, când ar fi trebuit sa fie pline străzile de proteste)
ca viitorul nostru va fi desenat si in continuare de Stăpânii din afara țării bananiere care suntem. Sa nu va mai credeți niciodată popor curajos, curajoși îs sârbii si ungurii, ei au coaie si demnitate. Noi… NU!
Sunt prea dur? Va jignesc? Vai, de mine, acuma eu sunt problema? Nu, chiar daca va simțiți jigniți de duritatea acuzelor mele, nu înseamnă ca nu am dreptate, nu înseamnă ca lucrurile stau altfel.
Sa nu mai vorbiti in viața voastră despre dictatori si dictatura, sa nu mai arătați niciodată superior spre Rusia sau China sau Iran sau Coreea de Nord, câtă vreme ieri România a devenit o dictatura, câtă vreme ieri democrația a fost violata cu cârnatul nelubrifiat al Stăpânilor României.
Cititi, cititi ce am scris mai jos, citiți si ce au scris alții, măcar sa înțelegeți ce vi/ni s-a întâmplat, măcar sa nu mai fiți gâște manipulabile in vizorul șmecherilor lumii.
Si abonați-va, care doriți, si pe bani la newsletter, sunteți câteva zeci de mii care primiți munca mea gratis. Poate ar trebui sa va gândiți si ca într-o zi s-ar putea sa nu o mai primiți, fiindcă nu se știe câtă vreme oameni rebeli si fără de lesa ca mine vor mai fi in libertate.
———- ———- ———- ———- ———- ———- ———- ———- ———- ———- ———- ———-
Libertatea din colivie
de Liviu Alexa
Suntem un popor care confundă libertatea cu evaziunea fiscală și democrația cu dreptul de a ne înjura unii pe alții pe Facebook. Ne-am câștigat libertatea în '89 și de atunci ne-o vindem bucată cu bucată, ca pe niște vechituri la talcioc.
Mă uit în jur și văd o națiune de oameni care se cred liberi pentru că pot să-și ia credit la bancă și să meargă la all-inclusive în Antalya. Care își măsoară libertatea în rate la apartament și în numărul de story-uri postate pe Instagram. Care cred că sunt independenți pentru că pot să aleagă între 20 de tipuri de iaurt la supermarket.
Dar lesa noastră e mai lungă și mai subtilă decât cea din comunism. E făcută din firele invizibile ale datoriilor, ale dependenței de social media, ale conformismului social și ale fricii de a fi diferiți. E o lesă pe care ne-o punem singuri la gât în fiecare dimineață, când ne trezim să mergem la joburi pe care le urâm, ca să plătim lucruri de care nu avem nevoie.
Libertatea noastră e ca o haină second-hand adusă din Vest - pare frumoasă de departe, dar când o îmbraci simți că nu e croită pentru tine.
Am importat forme fără fond, am copiat aparențele democrației fără să-i înțelegem esența. Ne-am umplut țara de mall-uri și ne-am golit-o de fabrici, am înlocuit producția cu consumul și munca cu creditul.
Părinții noștri au stat la cozi pentru pâine, noi stăm la cozi pentru iPhone-ul nou. Ei își turnau vecinii la Securitate, noi ne scuipăm prietenii pe Instagram dacă au alte opinii. Ei ascultau Europa Liberă pe ascuns, noi ne uităm la influenceri care ne spun ce să gândim și ce să cumpărăm. Care e diferența?
Suntem prizonierii propriilor noastre iluzii. Ne-am construit o colivie din rate bancare, credite de nevoi personale și carduri de cumpărături. Ne-am legat singuri la ochi cu bandana consumerismului și dansăm fericiți în ritmul muzicii corporatiste. Credem că suntem liberi pentru că putem să alegem culoarea coliviei.
Libertatea adevărată e ca oxigenul - îi simți lipsa doar când nu-l mai ai. Dar noi am uitat cum e să respiri cu adevărat. Ne-am obișnuit cu aerul îmbâcsit al conformismului, cu dioxidul de carbon al mediocrității sociale. Am ajuns să confundăm libertatea cu posibilitatea de a alege între Coca-Cola și Pepsi.
Educația, care ar trebui să fie cheia către libertate, a devenit o fabrică de diplome și un concurs de memorat informații inutile. Școala nu mai produce oameni liberi, ci roboți programați să se încadreze în sistem. Nu mai învățăm să gândim critic, ci să dăm răspunsurile corecte la teste standardizate.
Mass-media, care ar trebui să fie câinele de pază al democrației, s-a transformat într-un circ ambulant unde ratingul e mai important decât adevarul.
Jurnaliștii nu mai caută adevărul, ci clickuri. Nu mai avem presă liberă, avem doar diferite grade de manipulare, ambalate frumos în breaking news-uri și titluri senzaționale.
Politicienii noștri sunt ca niște păpușari beți care se joacă cu sforile democrației. Ne mint cu aceeași nonșalanță cu care respiră, ne fură cu aceeași naturalețe cu care clipesc. Și noi îi lăsăm, pentru că am ajuns să credem că asta e normalitatea. Ne-am obișnuit atât de mult cu corupția încât cinstea a devenit o anomalie suspectă.
Biserica, care ar trebui să elibereze sufletele, s-a transformat într-o corporație care vinde speranță la preț de retail și mântuire în rate. Preoții nu mai sunt păstori spirituali, ci manageri de business religios care își măsoară succesul în dimensiunea bisericii și numărul de masini din parcare.
Ne-am vândut pădurile și ne-am cumpărat mall-uri. Ne-am dat fabricile pe mall-uri și uzinele pe complexuri rezidențiale. Am transformat țara într-un imens magazin second-hand unde vindem ce-a mai rămas din demnitatea noastră națională pe câțiva euro murdari.
Tinerii noștri pleacă. Nu doar fizic, ci și mental. Se desprind de o țară care nu le oferă nimic în afară de promisiuni deșarte și salarii mizere. Pleacă pentru că au înțeles că libertatea nu înseamnă să ai dreptul să votezi între două rele, ci să poți alege să construiești ceva mai bun.
Bătrânii noștri mor cu rețeta în mână, așteptând la cozi interminabile prin spitale subdimensionate și subfinanțate. Mor cu demnitatea călcată în picioare de un sistem medical care i-a transformat din pacienți în cerșetori. Mor cu gustul amar al unei libertăți care pentru ei s-a tradus doar în libertatea de a suferi în tăcere.
Suntem ca niște hamsteri care aleargă într-o roată pătrată, crezând că fac progrese. Ne bucurăm că roata e cromată și are luminite LED, că e "smart" și conectată la WiFi. Dar tot o roată rămâne, tot pe loc ne învârtim. Diferența e că acum postăm pe social media cât de rapid alergăm.
Ne-am construit o democrație de carton în care libertatea e doar un cuvânt frumos pe care-l folosim în discursuri patriotice. Am importat forma, dar am uitat fondul. Avem instituții democratice care funcționează ca niște birouri comuniste vopsite în culorile Uniunii Europene.
Trăim într-o țară în care libertatea de exprimare înseamnă libertatea de a spune prostii pe Facebook, unde libertatea presei înseamnă libertatea de a alege care mogul media să te mintă, unde libertatea economică înseamnă libertatea de a te îngropa în datorii.
Ne-am transformat într-o națiune de spectatori la propria noastră decădere. Stăm și ne uităm cum țara se duce de râpă și comentăm pe Facebook cât de rău e, în timp ce ne comandăm mâncare prin delivery și ne uităm la încă un serial pe Netflix. Am externalizat până și revolta - lăsăm #rezist să protesteze pentru noi în timp ce noi dăm like-uri și share-uri.
Libertatea adevărată e ca dragostea - nu poți să o cumperi, trebuie să o construiești zi de zi, cu răbdare și dedicare. Dar noi am ales calea ușoară. Am ales să fim liberi doar în limitele convenabile sistemului, să ne revoltăm doar cât să nu deranjăm pe nimeni, să visăm doar vise pre-aprobate de societate.
Și poate că asta e cea mai mare tragedie - că ne-am obișnuit. Ne-am obișnuit cu mediocritatea, cu corupția, cu minciuna. Ne-am obișnuit să trăim cu jumătăți de măsură și cu compromisuri. Ne-am obișnuit să confundăm libertatea cu confortul și democrația cu haosul organizat.
Dar undeva, în adâncul sufletului, știm că ceva e în neregulă. Simțim că ceva lipsește, că ceva nu e în regulă. E ca o durere surdă, un gol pe care încercăm să-l umplem cu shopping și vacanțe all-inclusive, cu like-uri pe Facebook și episoade din seriale.
Poate într-o zi ne vom trezi. Poate într-o zi vom înțelege că libertatea nu e ceva ce ți se dă, ci ceva ce-ți iei. Că democrația nu e un spectacol la care ești spectator, ci un proces la care trebuie să fii participant activ. Că demnitatea nu se măsoară în metri pătrați de apartament și cai putere sub capotă.
Până atunci, continuăm să ne prefacem. Continuăm să ne mințim că suntem liberi în timp ce ne strângem singuri lesa la gât. Continuăm să visăm că suntem o democrație în timp ce ne vindem votul pe un kilogram de făină și un litru de ulei. Continuăm să credem că suntem europeni în timp ce ne comportăm ca ultimii balcanici.
Asta e pedeapsa noastră - să fim condamnați la o eternitate de libertate falsă, la o democrație de carton și o demnitate de împrumut. Să fim ca niște păsări în colivie care au uitat cum e să zbori. Care se cred libere pentru că au două bețe pe care să sară și o oglindă în care să se admire.
Toate reacțiile mele de ieri - cea mai rușinoasă zi din istoria Romaniei
Ieri am trait cel mai mare soc fizic si moral din viața mea. Mă așteptam la orice, sa fure duminica pentru Lasconi, sa îl aresteze pe CG, dar NU mă așteptam sa se anuleze un drept fundamental.
Iată reacțiile mele de ieri, reacțiile avute de-a lungul zilei:
„Ne apropiem de o republică bananieră”. Kelemen Hunor cere mai multe informații, inclusiv de la serviciile secrete, despre „dosarul Georgescu”
Decizia Curţii Constituţionale privind anularea alegerilor prezidenţiale este una fără precedent, iar instituţiile statului trebuie să vină cu mai multe informaţii referitoare la „dosarul Georgescu” pentru a restabili încrederea cetăţenilor, consideră liderul UDMR, Kelemen Hunor.
„Am luat act de decizia Curţii Constituţionale, o decizie fără precedent, şi nu vreau să comentez mai mult legat de această decizie, dar aş vrea să fac câteva considerente. În primul rând, dacă vrem să recâştigăm încrederea oamenilor în instituţiile statului, atunci avem nevoie de transparenţă totală legată de acest «dosar Georgescu» şi de ce au ajuns la această hotărâre. Deci, Preşedinţia, Procuratura, Serviciile de informaţii trebuie să vină cu mai multe informaţii, de această dată, şi aşa putem restabili încrederea în instituţiile statului, fiindcă aici e clar că au fost foarte multe probleme şi pentru aceste probleme cineva trebuie să răspundă”, a declarat Kelemen Hunor.
„Cum nu s-a ştiut? Dacă s-a ştiut, cum am ajuns aici? De ce nu şi-au făcut treaba instituţiile statului? Fiindcă aici vorbim de foarte multe încălcări ale legii pe parcursul anilor şi nu numai pe parcursul celor patru săptămâni din campanie electorală. Deci, dacă cineva doreşte, şi eu cred că asta e prima chestiune importantă, recâştigarea încrederii în instituţiile statului, atunci ar trebui să vină cu aceste informaţii – şi aici nu mai pot să arunc totul sub preş şi să te faci că nu s-a întâmplat nimic”, a explicat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a subliniat că urmează alcătuirea Parlamentului, cât mai repede, pe 20 decembrie, când noul Legislativ trebuie convocat.
„Pe 20 decembrie, când e momentul, noul Parlament trebuie convocat, pentru că trebuie să formeze cât mai repede toate structurile parlamentare şi trebuie discuţii foarte rapide pentru a avea un guvern legitim votat în Parlament. Guvernul actual este guvern interimar în momentul în care BEC validează mandatele parlamentarilor şi de aceea eu cred că foarte repede trebuie să se înceapă discuţiile pentru un nou guvern”, a arătat el.
Mai departe, trebuie stabilită data alegerilor prezidenţiale, alături de procedurile care trebuie urmate.
„Sigur, noul guvern trebuie să stabilească data alegerilor prezidenţiale şi procedurile care trebuie urmate. Dar eu aştept o poziţie mai transparentă, mai clară, mai multe informaţii pentru a înţelege această decizie, pentru ca toată societatea românească să înţeleagă, fiecare om, de ce s-a ajuns în această situaţie şi aştept şi nişte responsabili în faţa oamenilor, nişte demisii sau demiteri, fiindcă este inacceptabil ce s-a întâmplat în România”, a transmis preşedintele UDMR.
„Ne apropiem de o republică bananieră din Africa sau America Latină, deci aşa ceva nu se poate să rămână fără consecinţe”, a precizat Kelemen Hunor.
Niciunul din candidati nu era pe placul partenerului strategic
de Vladimir Ionas
În momente precum acesta, în care are loc o tranziție între două administrații, comunicatele (oficiale) date de către instituțiile statului american (precum Dep of State) sunt discutate în prealabil cu echipele ambelor administrații. Deci orice comunica oficiala apare din SUA are acceptul echipelor administrației Biden și administrației Trump.
Avionul de ieri și discuțiile despre cine a fost în avion ne confirmă doar faptul că suntem în continuare o țară mica și ca ne dorim foarte mult să știm ca cineva puternic ne girează deciziile pe care le luăm. Dacă ne închipuim că ok-ul pentru o decizie sau alta necesită un zbor de 10 ore dus și 10 ore întors a 3 oameni de bussines avem o mica problema în a înțelege relațiile de putere. Apropo de acel avion nu uitați ca SUA dezvolta un mic oraș lângă Constanța unde are loc o investiție de câteva miliarde de dolari. Acolo vor locui pe termen lung familii întregi de americani. Nu totul se învârte în jurul nostru, oricât de mult ne-ar plăcea asta.
Ce am înțeles eu în ultimele 24 de ore este faptul că niciunul dintre cei doi candidați nu era neapărat pe placul partenerului strategic (nu e o supriză - USR a fost întotdeauna apreciat ca un partid pro european și atât - Macron știe foarte bine acest lucru), iar domnul Georgescu era orice, dar nu ce trebuie.
De asemenea cred că se închide orice discuție despre dezinteresul viitoarei administrații Trump față de Romania. Asa cum am mai spus România și Polonia vor juca (din punct de vedere al securitatii) roluri extrem de importante. De aici poți beneficia extrem de mult și pe linie politica - fie vorba între noi nu aveai nici o șansă- politic vorbind.
Mai uitam un lucru în toată povestea. Ambii candidați din turul 2 reprezentau o mare problema pentru Israel și pentru comunitatea evreiasca. Poziționări mai ciudate decât cei doi candidați nu a avut nimeni în istoria democratica a României. Domnul Georgescu (povestea cu discuția telefonica este o poveste - o sa iasă la iveala și acest lucru) a avut un discurs pur antisemit, iar doamna Lasconi ne-a spus ca se informează pe subiectul conflictului Israel-Palestina de la fiica sa (fiica sa participa în Franța la proteste Pro Palestina).
De ce s-a luat aceasta decizie atat de târziu. Nu mai acuzați doar institutiile din România. Inclusiv partenerii internaționali au realizat pericolul mult prea târziu. Am niște explicații aici, dar se bazează strict pe opinii personale și nu pe informații asa ca mai aștept sa clarific anumite chestiuni.
În acest moment PSD si PNL au o șansă uriasa. Sa vedem dacă vor știi sa profite de ea. România are o șansă uriasa și sper sa ca va profita cu vârf și îndesat.
P.S. cat despre postarea domnul Trump Junior o se clarifice și aceasta în maxim câteva zile.
Ce mai spun si alte voci puternice ale României
Marian Nazat, fost procuror, avocat al Baroului Bucuresti, publicist si scriitor, autor al unui numar impresionant de carti
“Nu ne mai mințiți că România e stat suveran şi nu ne mai chemați la vot!Ce să alegem, o gaşcă de tîrîtoare la porți straine? Nişte nevertebrate încolonate, cu căciulile în mînă, la uşa ambasadelor stăpînitoare aici? De ce să ne amăgim că vă dăm puterea cînd, de fapt, cei de afară o au şi o exercită după cum le vine cheful? Cheltuim degeaba bani şi energie, iluzionîndu-ne aiurea că bătălia electorală va decide asupra destinului nostru. Nouă ne-a rămas doar dreptul de a scoate din urnă numele slugilor. Aceşti parlamentari şi miniştri nu au identitate. Şi-au abandonat-o voluntar ca nu cumva să-şi supere şefi de la Bruxelles şi Washington. Oameni fără chip şi stare civilă, nişte contururi amorfe şi confundabile unul cu altul, goale. Copii abjecte ale politicianului născocit de o Europă globalizată şi insensibilă la tradițiile naționale. Ne-au vîndut economia şi independența la ordinele cancelariilor euro-atlantice, ne-au trimis cetățenii în pribegie să cerşească o firimitură de condiție umană inferioară. Șantajul politic e botezat corectitudine politică, iar de nu schimbăm legislația pe placul afaceriştilor străini, ioc investiții!
Întreprinzătorii muscali ne-au furat la bucată metalurgia, dar nimeni nu le cere socoteală.Subminarea economiei naționale şi spionajul sunt vi ni indigene. Ceilalți sunt curați şi cinstiți, americanii ne-au chevronizat şi bechtelizat de ni s-a dus buhul, dar ne predau lecții de morală. Parlamentarii băştinaşi s-au sculat cu noaptea în cap şi s-au îmbulzit spăşiți, la un ambasadoraş, un țîşti-bîşti trimis de peste Ocean să ne măsoare demnitatea. Au cearcăne pămîntii de la nesomn, şi le tremură bărbăția de frică.Vocea li s-a pițigăiat şi păşesc umil în salonul yankeului. Îi explică pierit că sunt puterea legiuitoare şi se scuză că nu l-au întrebat înainte de a legifera. Gazda Îi măsoară cu dispreț şi mestecă arogant chewing-fum. Bleah,ce popor de lingăi! îşi zice în gînd individul care şi-a ataşat la carîmb România. E atîta scîrbă în ochii ăstuia că abia se abține să nu scuipe. Desființați, nemernicilor, România, n-o mai batjocoriți prin oficinele străinătății!
Sorina Matei, jurnalist de investigatii:
Cozmin Gusa, consultant politic
Lucian Davidescu, jurnalist
Victor Ciutacu, jurnalist
REPRESIUNEA
de Adrian Onciu
Evenimentele se succed cu rapiditate. Mă văd nevoit să scriu câteva idei pe puncte, pentru a acoperi o plajă cât mai largă:
1. La inițiativa unor ”oameni de bine” din rețeaua Soros, organele represive din România au demarat dis-de-dimineață o amplă acțiune menită să confirme acuzațiile pe care serviciile secrete i le-au adus lui Călin Georgescu. Au avut loc percheziții la locuința brașoveanului Bogdan Peșchir, pentru presupuse infracțiuni de spălare de bani și de corupere a alegătorilor (Wow, ce abuz incalificabil! Și Elon Musk a corupt alegătorii americani prin promovarea lui Donald Trump, fără ca FBI să intervină).
2. Tot azi dimineață, Iulian Capsali, cunoscut pentru pozițiile sale împotriva regimului Iohannis și a globaliștilor, s-a trezit cu Poliția la ușă. A fost o încercare de intimidare tipică regimurilor totalitare. Practic, polițiștii l-au atenționat că Facebook este ”spațiu public”, iar postările legate de incitări la revoltă sau la răsturnarea regimului ar intra automat sub incidența Codului penal. Incredibil până unde s-a ajuns!
3. Motivația CCR este pur și simplu puerilă și complet ilegală în acest stadiu (adică după ce fuseseră deja validat primul tur al alegerilor). Cei 9 judecători fac trimitere la TikTok și la faptul că CG a declarat zero fonduri de campanie electorală. Nimic despre implicarea directă a Rusiei. Adică tocmai laitmotivul propagandei guvernamentale și al intervenției brutale a Departamentului de Stat american.
4. Declarația Casei Albe de după anularea alegerilor vorbește de la sine despre presiunile directe ale administrației Biden asupra regimului Iohannis: ”Românii trebuie să aibă încredere că alegerile lor reflectă voința democratică a poporului român și sunt lipsite de influențe străine maligne care urmăresc să submineze corectitudinea procesului electoral. (...) Poporul român este cel care îi alege pe cei care îl reprezintă. Nicio altă țară sau actor străin nu are acest drept. (...) Facem apel la toate părțile să respecte ordinea constituțională a României și să se angajeze într-un proces democratic pașnic, lipsit de amenințări cu violența și intimidare, care să reflecte voința democratică a poporului român”. Un mesaj cinic, contrafăcut și ipocrit! Nici Iohannis, nici Biden nu au fost capabili să le arate românilor probele care ar confirma ”influența străină malignă” (aka Rusia). O mare minciună.
5. Propaganda guvernamentală a încercat să inducă ideea că președintele Trump nu îl sprijină pe Călin Georgescu. Fals! Iată postarea lui Donald John Trump Jr: ”Wow, uite ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soroș-Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului”. Ultima propoziție rezumă fidel lovitura de stat pusă în scenă de regimul Iohannis, cu participarea extraordinară a potlogarilor din CCR. Rămâne de văzut dacă noua administrație Trump va reuși să stopeze abuzurile securiștilor lui Iohannis și să mențină candidatura lui Călin Georgescu.
6. În mod tragic, mulți dintre români au căzut în plasa de minciuni sfruntate ale mass-media, ale politicienilor și influensărilor globaliști. Falsa dilemă ”Rusia sau Vestul” a prins. Moartea democrației a fost salutată cu o furtună de aplauze în bulele sorosiste. Chiar și de către cei care au trăit în comunism și știu foarte bine cum arată o dictatură. Din nefericire, statul român nu se mai află, începând de ieri, în postura de a-i îndemna pe cetățeni să respecte legea. Pentru simplul motiv că însuși statul (prin CCR și celelalte instituții de forță) a mințit groaznic, a manipulat fără scrupule și a încălcat flagrant Constituția. Încrederea publicului în autorități a ajuns la cota zero. Iar asta va avea efecte grave pe termen lung.
7. Oricât s-ar strădui, organele de represiune nu vor putea să le închidă gura milioanelor de români care au fost martorii acestori abuzuri incalificabile. Să sperăm, totuși, că nu vom intra în război.
d
Analizând și reanalizând ceea ce ni se întâmplă
de Dan Diaconu
O să încep cu o chestie care vi se va părea șocantă: faptul că mă citiți ține, pur și simplu, de hazard. Nu am făcut absolut nimic pentru a apărea în viața dumneavoastră. Doar m-am apucat să scriu pe o platformă impersonală(Blogger) fix ceea ce-mi trecea prin cap. Inițial nu mă citea nimeni sau, dacă mă citea vreun prieten o făcea strict întâmplător deoarece voia să verifice „ce i-a mai trecut prin cap lu' Diaconu”. Între timp treburile s-au schimbat, dar ceea ce trebuie înțeles e că de ajuns ați ajuns pe blogul meu strict ca efect al hazardului. Și mai șocant e că majoritatea covârșitoare a chestiunilor care țin de viața personală a individului din ziua de azi nu sunt un efect al hazardului, ci al condiționării.
Dacă veți face un inventar riguros al obiectelor sau ființelor care vă înconjoară, veți constata într-un mod șocant că toate acestea sunt un efect al condiționării. Săpunul pe care-l folosiți, pasta de dinți, șamponul, parfumul, mâncarea, excursiile, distracțiile s.a.m.d. sunt un efect al condiționării. Poate părea șocant, dar trebuie să fiți siguri că săpunul pe care-l folosiți are la origine un clip publicitar, repetat la un moment dat de atâtea ori încât vi s-a fixat pe creier. Este extrem de hazliu modul în care funcționăm noi ca oameni. Dacă aș fi vrut în urmă cu 20-30 de ani să vă determin să faceți ceva, un lucru de-a dreptul nebunesc, aș fi avut șanse de aproape 100% dacă v-aș fi influențat cercul social apropiat, convingându-i pe cei din jurul vostru că acel lucru nebunesc este normal. Apoi n-ar fi trebuit decât să vă expun unui tir publicitar de o intensitate medie pentru a vă convinge de asta. Acum operațiunea e mult mai simplă întrucât marea majoritate a populației este atomizată, nu mai există un cerc social coerent care să se comporte precum o ancoră. Azi totul e mai superficial, inclusiv legăturile părinți-copii. De aceea operațiunile de influențare sunt atât de facile: e suficient să folosești câteva canale de informare ale individului pentru a-l face varză.
Din fericire, ființa umană este mult mai complexă și, cu toate că mecanismul descris funcționează fix cum v-am spus-o, există ceva care scapă controlului. Da, omul poate fi păcălit, poate fi îndoctrinat, dar, la un moment dat, se produce o ruptură. Creierul e un animal în sine. El e cel care ne bagă în belea, dar tot el e cel care stă obsedant și judecă o problemă până când începe „să-i dea cu virgulă”. Este mecanismul care ne-a scăpat, de-a lungul istoriei, de toate nebuniile care s-au abătut asupra noastră. Creierul și psihicul nostru au un prea-plin care, odată activat, începe să judece mult mai profund ceea ce i s-a dat, dă crezare surselor alternative care contrazic narațiunea în care crezuse până atunci și-și face o analiză de la zero, înțelegând unde a fost păcălit.
De ce v-am făcut această lungă introducere? Pentru a vă ruga să înțelegeți ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile. Înțelegând mecanismul veți putea înțelege inclusiv că sistemul se teme enorm de ceea ce se întâmplă. Hai să revedem întreg filmul!
Totul părea banal de plat. Căldărarul din Buzău era dat câștigătorul fără probleme al cursei prezidențiale și partidul său principala forță politică. Nimeni nu credea într-o surpriză pentru că aceasta nu avea cum să se producă deoarece întreaga populație rula într-o perpetuă horă a condiționării. Sistemul știa că noțiunile de atașament UE/NATO vor face treaba impecabil, astfel încât mafia instaurată să permute doar câteva scaune, de formă. Ceea ce s-a întâmplat a fost un accident în adevăratul sens al cuvântului. Nu, nu a apărut un cavaler pe cal alb, ci lumea s-a trezit necontrolat din vrajă. Brusc, o mare masă a populației a înțeles că nu UE, nu NATO, nu așa-zisele valori promovate contează ci, în primul rând, viața lor. Elementul care-a rostogolit bolovanul de data asta a fost diaspora care a experimentat cel mai bine așa-zisele valori euroatlantice și și-a dat seama că totul e o minciună. Oamenii aceia, care stau la distanță de țară, au înțeles într-o mare măsură că au o țară pe care ar trebui să și-o ia înapoi pentru a putea să se bucure cu adevărat de ea. Trezirea aceasta a fost atât „externă”(a diasporei), dar și internă, a celor care trăiesc în țară. Ea are însă la bază elemente mult mai concrete decât ați putea crede.
Citeam o analiză a unui manager de fonduri, unul dintre mulții vectori activați la propaganda împotriva lui Călin Georgescu. Spunea el în expunerea pe care-o făcea că, spre deosebire de 2007 când salariul mediu era de 359 EUR, acum salariul mediu este de 1051 EUR. Wow, sună impresionant, doar că e un impresionant de suprafață. Dacă vom raporta salariile la prețul aurului, vom constata că în 2007 puteam cumpăra cu un salariu mediu 0,42 uncii de aur, în timp ce acum, cu salariul mediu, putem cumpăra 0,39uncii de aur!!! Înțelegeți șmecheria? În ciuda creșterii venitului mediu, nivelul de trai în termeni reali a scăzut cu aproape 10%!!! Același lucru s-a petrecut mult mai dur în Occident, doar că acolo se cade mai de sus. Să vă dau un exemplu: salariul mediu denominat în aur din Germania anului 2007 era de 4.2 uncii, acum este de 1,3 uncii. Înțelegeți cum o simte cel care lucrează acolo. Chestiunea e de-a dreptul acutizată peste tot în Europa și de aceea apar accidentele electorale.
Inițial, în Occident, exista o bunăstare socială deoarece prostimii i se dăduse suficient pentru a duce o viață decentă, în timp ce elitele își făceau de cap. Ce s-a întâmplat între timp? Acea bunăstare nu mai poate fi asigurată din două cauze: pe de o parte mafia elitelor vrea să fure mai mult, în timp ce resursele Occidentului s-au epuizat ca urmare a politicii de decolonizare a numeroaselor zone ale lumii din care Occidentul își trăgea seva. Meciurile Africa-Occident sau BRICS-Occident sunt, în realitate, lupte de independență ale statelor care, până de curând, jucaseră rolul de colonii economice ale Occidentului. Inclusiv ceea ce vedem în alegerile de la noi este un pas spre decolonizare, în niciun caz o mișcare pro-rusă! Nu vi se pare aberant ca cea mai mare parte a deficitului comercial al României să vină din combustibili întrucât țara exportă țiței în Austria pentru a importa combustibili finiți de-acolo? De ce întâmplă asta? Pentru că OMV, cu complicitatea lui băsescu și a mafiei sale politice, a închis rafinăria Arpechim pe care, prin contract, NU AVEA VOIE SĂ O ÎNCHIDĂ! Înțelegeți de ce este secretizat contractul de vânzare al Petrom? În mod normal, dacă s-ar derula un proces de analiză a condițiilor post-privatizare, OMV ar putea fi obligat să plătească niște despăgubiri usturătoare, iar Petrom ar putea reveni la statul român. Dar cum să facă asta în condițiile în care slugi precum băsescu sau Ponta au dat aproape pe gratis OMV dreptul de a exploata resursele noastre subterane?
Iată că, doar prin acest exemplu banal aveți o imagine clară a mafiei care învârte destinele țării. Cu toate că unii credeau în lupta dintre Ponta și băsescu - luptă care a fost reală, dar strict pe poziția de putere din România - ar trebui să înțeleagă că în această luptă nu s-a pus niciodată problema deparazitării României de păduchii externi care ne exploatează pe gratis. Aveți idee că din produsul intern brut al României aproximativ 50 mld. $ sunt furați an de an? Cum vă explicați frauda cu TVA, taxa cea mai facil de colectat? Cum vă explicați „revolta” pe care a stârnit-o introducerea contului de TVA, măsură menită să elimine frauda? Cum altfel decât prin statutul de colonie economică a României?
La baza infamului statul irelevant în care ne scăldăm stă clasa politică. Așa cum am mai spus, nu există PSD, PNL, USR, PMP, Forța Dreptei, REPER, SENS s.a.m.d. Nu! Avem doar o singură mafie transpartinică, mafie care acum stă și la baza loviturii de stat date cu ajutorul CCR. De fapt, în alegerile pe care le-am avut, dacă și PSD ar fi fost sub 20%, am fi avut de-a face cu o penalizare groaznică a clasei politice sau, mai bine spus, a „partidului unic” care guvernează de la Revoluție încoace. Doar că, votanții revoltați și-au făcut un calcul electoral prost, anume că votează PSD pentru echilibru, urmând ca Georgescu să fie elementul care va echilibra lucrurile în partea cealaltă. Iaca, văzându-se cu sacii în căruță, PSD a făcut exact ceea ce e obișnuit, adică a trădat. V-am spus doar să nu faceți greșeala asta! Dacă PSD ar fi încasat sub 17%, altfel ar fi stat treburile acum; sistemul ar fi fost în moarte clinică!
Lovitura de stat care s-a dat în România are consecințe atât locale cât și globale. Local, vă spun cât se poate de sincer, că suntem în momentul pre-COVID. Idiotul din fruntea țării abia așteaptă să dea o nouă stare de urgență și să ne bage în război. Asta e instrucțiunea pe care cred că a primit-o de la stăpânii săi englezi și francezi. Partidele sistemului - care în actuala structură a Parlamentului au 70% - vor executa fără crâcnire orice aberație, doar ați văzut cum au reacționat la călcarea în picioare a opțiunilor oamenilor.
Ceea ce trebuie înțeles din tot circul este faptul că de votat au votat românii, nu rușii, iar de numărat au numărat autoritățile statului român, nu cele din Rusia! De fapt, frauda electorală se referă la cele două aspecte anterior menționate și în niciunul dintre ele nu există dovada implicării Rusiei. Există însă, dacă vreți, dovada transparentă a implicării a două țări toxice: Franța și Republica Moldova. Vă dați seama, totuși, cât de proști am ajuns dacă Republica Moldova pe care România o întreține, a ajuns să facă jocurile politice în România? În ceea ce privește Franța, v-am mai spus care-s interesele.
Revenind la situația actuală, am mai multe observații pe care le voi face. În primul rând, le atrag atenția tuturor celor din sistem că au reușit să aducă România la un moment Mosaddegh. Să se gândească bine la consecințe întrucât toporul e deasupra capetelor lor. Cei care știu despre ce vorbesc și care au creier, ar trebui să-și asigure de-acum o alternativă pentru că estimez că ceea ce va veni va fi devastator. Apoi, cei care cred că prin anularea alegerilor și organizarea altora treburile s-au liniștit și că vom avea posibilitatea să-l alegem pe Călin Georgescu la următoarea rundă, ar trebui să-și revizuiască opiniile. Sistemul ticălos deja s-a activat. Au început să facă arestări pentru acuze de-a dreptul hilare. Cică fac percheziții pentru a dovedi „fasciștii”. Acum fasciștii, apoi revoltații, iar în ultimă instanță pe oricine are altă opinie. Am mai văzut meciul ăsta: sistemul e atât de disperat încât a intrat în acțiune fabrica de producție a dizidenților. Idioții cred că vor mai face ceva cu asta. Nu, tovarăși, sunteți de partea greșită a istoriei!
Însă meciul esențial care se dă este cel din SUA. Așa cum am scris într-o postare pe canalele mele, există o posibilitate de anulare a rezultatului alegerilor din SUA prin asasinarea lui Trump. Părerea mea este că acolo vom vedea meciul. De fapt ce se întâmplă? Trump pare a fi omul cel mai potrivit pentru a înțelege locul SUA în lume și care se va retrage pașnic în propria carapace. Mafia elitelor americane nu acceptă așa ceva. Rusia a dat un al doilea semnal, prin testul Avangard din Mediterana. În cazul în care va fi un accident în SUA, cred că al treilea avertisment nu va mai exista. Iată contextul!
În final vă voi mai spune ceva: în ciuda învârtoșării, sistemul e mai slab decât ni se arată! Toți tremură-n chiloți, începând de la Plăvan și de la bandiții din Curtea Constituțională până la ultimul funcționar de prin procuratură. Nu cred că e cineva care să nu fi înțeles fragilitatea sistemului, dar și faptul că, dacă se va răsturna situația, va avea de suferit amarnic. Amintiți-vă de 1989! Acum va fi diferit întrucât oamenii știu infinit mai multe, iar manipularea nu mai poate funcționa așa ușor. Cine are urechi de auzit, sa audă!
BIO LIVIU ALEXA
Liviu Alexa s-a născut la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, în 31 mai 1979 și, deși trebuia să ajungă profesor de franceză, s-a făcut jurnalist de investigații, unul "rău", semnând multe anchete devastatoare despre politicieni corupți, interlopi sau pedofili.
În 2021, a debutat ca scriitor cu o dublă lansare, cu volumul de non-ficțiune “Dumnezeu mi-a dat like pe Facebook”, dar și cu surprinzatoarea "Cum să ai orgasm în 3,5 pași", o carte cu poezii de dragoste scrise într-un stil cu totul nou.
Stilul său de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa românească, foarte curajos în abordări și dur în limbaj, șocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuțios în argumentație atunci când își scrie anchetele și analizele.
Acest newsletter este probabil cel mai citit din România și conține, pe lângă analize spumoase și anchete interesante, și recomandări și opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa își descrie cumpărăturile făcute prin magazine de nișă, prezintă un whisky sau un trabuc, face recenziile cărților citite sau filmelor văzute, le “bagă pe gât” cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvăluie fără jenă emoțiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din călătoriile sale făcute în cele mai neașteptate țări (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt câteva exemple). Merită să îi fii abonat!
“Sunt ca ghimbirul. Fie îți place de mine, fie nu, dar e sigur că mă vei ține minte…”, spune despre el Liviu Alexa
Liviule, eu platit, tu trimis 2 carti, una cu fb si God una buna rau de tot. Eu platesc in continuare. Tu vertical in continuare. Avem timp , eu primar peste jdemii de ani, tu guru peste alde jdemii de ani. Revenind la realitate, mai pleci?
Totul este personal și emoțional.
Mergem noi, vreo 3, trei milioane, băieți, care avem un țel comun, care mă susțin pe mine, prin echipa lor, asociația lor, partidul lor, ca reprezentant al lor, iar după ce ne-am îndeplinit misiunea și viziunea (cum e modern politic corect, să spunem) eu să vă zic, apăi, măi draghi, eu sunt al tuturor, sunt, am devenit imparțial !
Pe bune ?
Emoțional, facem orice cumpărătură, achiziție dacă o fac în numele altora, și dacă sunt un foarte bun, extrem de bun, expert chiar în meseria mea, reușesc să o fac cât mai aproape de nevoile cerute de cel/cea, cumărătorul privat sau public care mi-a solicitat acest lucru.
Emoțional s-a vrut mercedesul cravatelor roșii, dar i-am întrebat, de ce doresc neapărat cravate mercedes roșii ?
Și apoi din aproape în aproape, am continuat întrebările ”de ce”, la răspunsul că nouă așa ne plac, de ce, din ce material să fie ?, din mătase, de ce, cum să fie fabricate ?, și tot așa, până am descoperit că nevoia lor e una partinică dar descrierea funcționalității produsului respectiv, a caracteristicilor de tip tehnic, este, de fapt :
- cravata să fie din mătase, naturală 100 % de dud, are o durabilitate mai mare,
- țesătura să fie cât mai strânsă, cu finisaje meticuloase, cu elemente cusute manual care să le mențină forma, să nu fie foarte grele,
- fiind premium, culorile să fie vibrante, pentru prevenirea decolorării,
- căptușeala, din mătase sau dintr-un amestec de mătase, pentru a menține forma cravatei,
- să aibă etichetă, nu de branduri ci ecologică.
Acuma, emoțional, pot să fie și roșii dar specialistul în achiziții din mine a fost satisfăcut, că nimeni nu mi-a mai cerut ”mercedesul cravatelor” ci și-au identificat nevoia, într-un mod profesionist, ghidați, cu de ce-uri, profesionist, de un expert.
Ca să prind de două ori comunismul, într-o singură viață, a mea, trebuie să fiu foarte ghinionist !
Emoțional, fiica mea cea mare, Cerasela, s-a născut în 15 Decembrie 1989. Bine că i-am ascultat pe oamenii care-mi cereau, solicitau chiar, să-i pun numele de Victoria, ca simbol, și aici se terminau caracteristicile tehnice, nu mai aveau răspuns la de ce-urile mele.
Așa că i-am pus numele de Cerasela Ana Maria !
Am crezut, atunci, că piramida valorilor se va inversa cu vârful în sus.
Emoțional, în urmă cu 6 ani, scriam, împietrit de durere, că ieri, în data de 6 Decembrie, va fi oficiată slujba de înmormântare, a tatălui meu, Octavian. De ce, l-am necăjit, de ce nu l-am ascultat, de ce nu i-am spus că-l iubeam (acum îi spun doar că numai la ritualul de Duminica, în biserică, Catedrală sau din biroul meu) mai des, și mai ales când ne mai certam, și totuși, eu i-am dat fututul acela de pahar cu apă, exact atunci când avea nevoie, deși nu-i mai trebuia, și m-am bucurat pentru el că i s-a îndeplinit dorința de a se stinge demn, fără suferințe, nici proprii nici ale noastre și am rămas cu multiple de ce-uri în traista devenită excesiv de greu de purtat.
Am crezut, atunci, că voi supraviețui, emoțional.
Nu sunt cele de mai sus și personale și emoționale ? Ba da !
Pesimistul zice :
- Mai rău de așa, nu se poate !
Iar Optimistul răspunde :
- Ba se poate !
De ce am simțit nevoia să împărtășesc aceste gânduri, aici și acum ?
Pentru că, aveți grijă să nu fiți foarte optimiști și nici extrem de pesimiști.
Puneți-vă întrebarea de ce (și celelalte conexe, că merită) s-a întâmplat așa ceva ? Cui îi folosește ?
Aveți grijă de reacțiile voastre emoționale și personale, pe acestea le puteți conduce și organiza și controla. Restul, nu stau în puterea voastră. Puteați face ceva care să schimbe cele întâmplate ? N-ați făcut-o ? De ce ?
Nici în 15 Decembrie 1989 nici în 6 Decembrie 2018, nu puteam să schimb nimic, eu, singur, cu toate capacitățile mele deși tot ce a fost uman posibil am făcut în ambele cazuri.
În alte dăți, cu unirea unor oameni liberi și de bune moravuri, ca mine, alții au reușit, în Decembrie, primul caz, au înfăptuit o Revoluție. În al doilea caz, O votare măsluită de cei care trebuiau să o apere. Măsluire total neprofesionistă. Au vrut doar cravate mecedes roșii. Atât. Nici o altă caracteristică tehnică și funcțională. Parcă erau la școală și răspundeau :
- Castravetele, care este un fruct dicotiledonat, carește în formă de vrej și are 85% apă !
Și asta la orice întrebare, din orice subiect, istorie, geografie, fizică.
- Cine a fost Ștefan cel Mare ? Un mare domnitor care pe vremea lui cultiva castraveți. Răspunsul !
- Care e cel mai înalt munte la noi în țară ? Un munte la poalele căruia se cultivă castraveți. Răspunsul !
- Care e formula apei ? Este o formulă magică dar prin care putem cultiva castraveți. Răspunsul !
De ce ?
Mulțumesc Liviu !