Opus nr. 442 - Rasistii de la NetBet refuza sa-i dea unei femei 450 000 de euro castigati ca jackpot la pacanele, fiindca e de etnie rroma si, cred ei, ca o pot "face", fiindca nu are scoala
Mamamama, ce editie tare am si azi!
Dezvaluirea de ieri cu ditamai casa de pariuri UNIBET care, prin brandul Vlad Cazino, i-a furat unei femei 360 000 de euro castigati corect, a facut peste 300 000 de vizualizari pana la orele serii, dar a agitat serios industria de resort.
Insa poate cel mai mare castig in lupta cu acesti rechini fara scrupule este ca oamenii au inceput sa ma contacteze cu diverse situatii.
Asa cum am spus, nu ii refuz, dar nu ma intereseaza decat bombele mari, situatiile cu adevarat abuzive si care se refera la sume insemnate de bani pe care casele de pariuri refuza sa le plateasca cu tupeu, facandu-se de cacat in fata clientilor.
Fiindca astea conteaza si pentru ca “presa mare” nu se ocupa de asa ceva, cata vreme televiziunile si site-urile de presa incaseaza milioane de euro pe reclama de la casele de pariuri si pacanele.
Azi, avem alti smecheri, tot cu staif international: NetBet.
Auzi, nea Bolojane, cum mai e cu mafia caselor de pariuri, gata, ai dat-o pe burta ca Ciolacu anul trecut?
De ce, Bolojane, rechinii astia au voie sa opereze pe teritoriul Romaniei cu offshore-uri din Malta?
Azi o sa va arat ceva incredibil cu firma de pariuri NetBet. By the way, voi, astia din AOJND - nume mari pe acolo - Betano, Pokerstars, Betano, Fortuna, Unibet, Stanleybet, Netbet - mai taceti drecu’, bai, cand il injurati pe rechinul Sacha Dragic de la Superbet, nervosi ca domina piata.
Cu ce sunteti voi mai presus ca Superbet daca faceti mizerii ca cele de ieri sau ca cea pe care o voi prezenta azi?
Si nu va mai bagati la conspiratii, caselor, ca vi se umfla capul, reprezentantii sulii pe Romania ce sunteti, niste papagali ce nu ati fost in stare nici sa opriti dominatia lui Sacha Dragic, baronul Superbet, nici sa va aparati in fata politicului, vai, mama voastra: nu m-a platit nimeni nici cand v-am luat apararea ca industrie, nu ma plateste nimeni nici acum.
Intrebati in jur despre integritatea mea, veti afla raspunsuri clarificatoare.
Revin si rog toti avocatii sau clientii lezati de case de pariuri in mod abuziv si care au DOVEZI de netagaduit, nu povesti, ale abuzurilor sa ma contacteze pe mailstrictsecret@gmail.com.
Dar hai sa le luam pe rand…
Ati vazut si voi “ghiozdane” jegoase de la Glovo?
Sigur le-ati vazut, sunt multe dintre ele infecte, nu exista DSP care sa le verifice, nu au aia timp de mizerii simple din astea, cand ei au de incasat spagi de la agenti economici ca sa isi faca vile.
Cumva cumva, chestiunea asta cu ghiozdanele Wolt sau Glovo a devenit o problema de dezbatere pe internetzi.
De ce sunt jegoase ghiozdanele in care ne vine mancarea si cine ar trebui sa le spele?
Am gasit un raspuns interesant de la chiar un angajat din “sistem”, se numeste Stefan Claudiu Vasiliu si mi se pare ca zice bine, ca ne lumineaza in problema. Nu numai glovopalezii nepalezi si srilankezi au ghiozdane murdare, ci si multi din livratorii romani. Deci, sa citim…
“Am văzut zilele astea circulând o știre care spune că în Cluj, unii livratori au gențile atât de murdare încât clienții s-au plâns și au spus ca nu mai comandă mâncare. Și s-a iscat o mică ceartă între oameni în comentarii (o sa las link-ul) pe motivul că cine ar fi vinovat; curierul, firma cu care colaborează (noi nu suntem angajați la 8 ore ca majoritatea cu program normal, ci un fel de colaboratori cu diferite firme, de acolo si programul foarte flexibil; avem un anumit target impus dar în rest lucrăm când vrem si cât vrem) sau restaurantele care prepară și predau mâncarea curierului.
Și cum eu am 5 ani experiență în domeniu deja, îmi permit să spun clar că noi, curierii, livratorii, cum vreți sa ne spuneți, suntem responsabili cu curățenia genții termice de transport!
Noi trebuie de fiecare dată când ieșim pe traseu la program sa ne asigurăm ca geanta e curată, fermoarele funcționează, bretelele nu sunt rupte etc si ne putem face treaba în condiții bune cu ea.
La fel cum trebuie sa ne asigurăm ca avem benzină la scuter, baterie la trotinetă sau presiune la cauciucuri la bicicletă. Responsabilitatea firmei cu care colaborăm intervine doar atunci când sesizăm ca geanta de transport e deteriorată, și mâncarea se poate răci sau întâmpla alte accidente (să se rupă etc), atunci firma e obligată sa o înlocuiască. Eu de fiecare dată când ies dezinfectez geanta cu spirt, iar odată pe săptămână o spăl la furtun cu detergent de vase cum trebuie. Până la urmă ducem mâncare în gențile alea, nu saci de ciment, si e normal ca, clientul să refuze comanda dacă geanta e murdară si pe deasupra si deschisă! Am văzut destui colegi, chiar români, cu gențile murdare si deschise prin București 🤮🤮
Eu ca firmă le-aș atrage atenția prima dată, iar a două oară dacă se repetă aș încheia colaborarea cu ei!
Multumesc!
A venit si confirmarea oficiala ca, vorba aia, Strict Secret, e ce “trebe”, si a ajuns nr. 1 ca newsletter in Romania.
Hellvig incepe (in sfarsit) sa comunice ca un viitor presedinte al PNL (daca Bolojan pica).
Nu il halesc pe Hellvig, nici el pe mine, asta se stie, deci nimeni nu ma poate banui ca am incasat ceva de la el, cu atat mai mult cu cat el e obisnuit cu birouri de moguli, daca nu el, trimite in ultima vreme pe cineva apropiat.
Dar mesajul publicat marti spre seara e foarte bun. E cristǎl clir.
E un mesaj foarte bine scris si gandit, un mesaj de opozitie din partea cuiva care va dori sa preia PNL de la Bolojan, ca, personal, eu nu cred ca omul asta va mai sta la Victoria, dupa cum nu cred ca ar fi trebuit sa primeasca sceptrul de preş. al PNL.
E o diferenta de staif aici pe care Hellvig, in sfarsit, incepe sa o faca. Aici, Hellvig arata ca ar avea viziune daca ar ajunge sef la PNL, sa vedem doar daca nu e un episod norocos si temporar, daca va continua pe acest val de comunicare mai smart si argumentat.
“Sâmbătă către seară, o dronă somnambulă ne-a vizitat dinspre dormitorul golanilor. Cum scrie și la primul ajutor, cu somnambulii trebuie să fii delicat: nu lași cuțite la vedere, le eliberezi traseul, îi ferești de taburete lăsate alandala și îi duci ușurel înapoi în pat.
Am făcut și noi cum scrie la carte, cu notabila excepție a ultimului gest, care ne-a fost inaccesibil; cum spuneam, în dormitor era plin de golani. Așa că am îndreptat-o ușurel către mai departe, să-și găsească bun culcuș unde o ști. O ajunge în altă casă de om vigilent și va fi treaba lor cum s-or descurca. Precum în vechiul banc cu victima care cade la intersecția străzilor Quinet și Academiei.
O mutăm pe Academiei. Episodul dronei de weekend spune totuși câte ceva în plus și detonează o muniție hibridă care nu pocnește cu flamă. Știm, decizia de a lovi drona stătea legal în mâinile piloților de vânătoare. Iar în cer, câteodată, nu e ca pe Pământ.
Oamenii au decis cum au crezut de cuviință raportat la situația din cer, dar și la cea de pe Pământ. Nu avem de ce să ne îndoim că au respectat instrucțiunile și au tratat cu profesionalism o situație delicată. În fond, nu ne dorim defel o armată pe steroizi care întunecă judecata.
Plus că NATO, ca filosofie, nu agreează atitudinea “trigger happy”. Dar parcă așteptam ca în reacția ministerială de după incident să nu se arate chiar din primul paragraf în mâinile cui a stat responsabilitatea. Pentru cineva care gestionează politic apărarea nației, în cer și pe pământ, parcă așteptam ceva asumare politică, un pic de protejare a unor militari aflați la datorie.
Cumva să ni se spună că “băieții mei au făcut ce trebuie, legal și profesional, lăsați-i în pace, discutați cu mine.” În realitate, în loc de mesajul politic hotărât la care ne așteptam, ministrul apărării ne povestește alambicat de pe Pământ cum au stat lucrurile pe cerul patriei.
Prin povestirea fără talent, ne lasă impresia pregnantă a ezitării. Iar asta este muniția cea mai devastatoare pe care drona a detonat-o de fapt în societatea noastră. E clar pentru toți, mai ales după roiul din Polonia; golanii vor să învârtă bățul prin jar pentru a genera scântei.
Pentru a acredita în inimile publicului de acasă ideea că războiul e cu întreg NATO. Pentru a galvaniza o societate (a lor), pentru a testa coeziunea (a noastră), pentru a spori starea de nervozitate politică în zonă. Pentru a răni societăți întregi deja fezandate prin dezinformări.
Acestea deja nu mai sunt secrete. În paranteză fie spus, cei care urlă constant că România este împinsă în război prin ajutarea Ucrainei sunt aceiași care acum se lamentează cel mai vocal că Geranul nu a fost pulverizat. Incidentul nu este strict militar, sau, mai bine zis, nu este în nota esențială militar. Lovește în atitudinea politică a tuturor forțelor care au consimțit să sprijine Ucraina în ultimii trei ani.
Erodează baza bunei credințe și strecoară un sentiment de îndoială: este oare politicul la aceiași parametri de pricepere cu militarii din subordine? Faptul că drona a fost remarcată de sisteme, că a fost reperată, identificată și însoțită poate fi o modalitate de gestionare potrivită. Decizia profesională de la manșă denotă calcul calm și cumpătare. Însă bâlbâiala de la biroul cu steaguri, explicațiile la explicații, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile.
O fâstâceală în fața provocării. Ratarea unei bune ocazii de a răspunde cu sec “V-am văzut, am fost acolo, vom lua în continuare măsurile cele mai potrivite.”
Conducerea politică a apărării naționale trebuie să își ridice nivelul de evaluare a situațiilor și să înțeleagă că forța nu înseamnă neapărat foc la gura țevii.
Trebuie statură, putere mentală, orientare și nervi de fier. Momentan, raportat la realități, singurul ministru al apărării care se menține în standarde rămâne, din păcate, Adrian Bumbescu. (pagina oficiala de social media a lui Eduard Hellvig)
Netbet si-a zis ca, daca e tiganca, nu are cum sa se apere, desi femeia a castigat
Sunt milioane de romani care joaca la pacanele, casele de pariuri si pacanele stiu ca “ciresele” sunt cele mai profitabile, dau adictie imediata. Tot rechinii astia stiu ca ONJN - Oficiul national pentru Jocuri de Noroc e o laba trista, cumparata si mereu cumparabila - ce nu le poate face nimic. Maxim un control, se rezolva.
Numa’ si daca te uiti pe site-ul oficial al ONJN si te apuca rasul: design de anul 1800, iti trebuie doua doctorate sa gasesti transparent declaratia de avere a sefului…
… aaa, scuze, de fapt, declaratia de avere e greu de gasit pe site-ul ONJN, dar trebe sa iti autoaplici algoritmi de reducere a IQ-ului.
M-am autoprostit si am gasit-o pana la urma:
Din care aflam ca marele presedinte al ONJN numit deja de 5 luni e un agarici ce a castigat de la Universitate DIN Bucuresti sub 6000 de lei pe luna…
ca nevasta e ceva medic estetician si duce acasa sub 2000 de lei pe luna, mori de ras cu astia, si ca el a mai facut undeva la 20 000 de lei pe luna din activitati juridice.
Nu imi dau seama prea bine ce a putut presa juridic, dar ma gandesc ca veniturile astea putin mai consistente au provenit din faptul ca a fost presedintele Fedbet - adica FIX asociatia organizatorilor de jocuri de noroc.
Ahahahaha, deciiiii, astazi fiind presedinte ONJN, e cacum (sic!) am fiu pus lupul paznic la oi. Sa ii verifici pe aia care ti-au fost frati de industrie, ahahaha, e foarte credibil!
Am vrut sa intelegeti “contextul”. ONJN nu exista decat asa, o cladire, o lege dupa care se neghideaza, dar, in fapt, e zero.
Si acum sa trecem la articolasul meu.
Visul oricarui dependent de pacanele e sa castige mereu. I se pare lui, desi nu stie algoritmii deja presetati, ca are “stiinta”. “Stiinta” inseamna adictie mare.
Dar adevaratul vis umed al oricarui pacanitor e sa ia jackpot-ul.
O doamna dintr-un sat oarecare din judetul Cluj l-a castigat, a luat la pacanele 2,36 de milioane jackpot la Netbet.
Ea e doamna: Ana Konti.
Suma mare, nene! Bravo, ei, desi, va tot zic, pacanelele is adictie totala.
Aici, am mai zis nu judecam faptul ca o femeie joaca la pacanele, sunt sute de mii de doamne in Romania care joaca, pe langa milioanele de barbati.
Se pare insa ca ciorditorii de la Netbet au judecat nu numai faptul ca castigatorul e femeie, ci si faptul ca Ana Konti e de etnie rroma si si-au zis: ete, na, asta e proasta si nu are cum sa se apere sau sa ne faca probleme.
Si i-au blocat castigul.
Castigatoarea nu are multa scoala si, fiind dintr-un sat amarat din Cluj, cu rromi maghiari, vorbeste si rau in limba romana. Ce si-au zis smardoii din Netbet: hahaha, perfect, cu atat mai putine sanse are fraiera sa ne faca probleme, e si mai bine si mai clar ca nu o sa ii dam banii!
Asa ca au trombonit-o 6 luni din februarie pana azi. Ca n-are basca, ca nu are extras de cont in RON, de zici ca ei, netbetistii erau inspectori fiscali de la ANAF:
Totul cu “respect” maxim, mereu ca sa ii dea flit.
Ce poate face o tiganca fara scoala, si-au zis ciorditorii de la Netbet?!
Fiind vorba de atatia bani si castigati pe drept, femeia nu s-a lasat si si-a luat avocat pe Vlad Stetca din Cluj, care a inceput mai aplicat demersurile de recuperare a banilor meritati de biata femeie.
E important insa sa vedem pana unde merge jegosenia Netbet: avocatul Stetca explica meticulos totul in notificare.
Asadar, castigatoarea Ana Konti a prezentat “la dunga” toate actele si dovezile posibile, a aratat transparenta in tot ce i s-a cerut.
Cand hotii de la Netbet nu au mai stiut ce sa ii ceara, au motivat refuzul prin faptul ca, vezi Doamne, “nu se poate determina” daca femeia a realizat operatiunile, adica faptul ca s-a jucat efectiv.
Ei bine, trecand peste faptul ca contul femeii dusese deja VERIFICAT de Netbet, hotii de la aceasta casa de pariuri au putut lesne observa ca Ana Konti, jucatoare inraita de pacanele, facuse depuneri succesive de cash in contul de Netbet de pe Revolutul ei pentru a juca la pacanele, dar au ales sa ignore.
Netbet s-a prevalat de un parerism, domnule, nu e sigur ca ea a jucat, ce dracu, e tiganca, e femeie, si ce daca a pus bani corect de pe contul/cardul ei, de pe numele ei, nu ne intereseaza. Si iar au inceput cei de la Netbet sa bage dume: ca Ana Konti nu are din nou basca.
Exact ca si in cazul prezentat ieri, pentru sume mai mici, dar foarte mici, gen 14 000 de lei, NetBet nu a avut nicio problema cu Ana Konti si i-a remis castigurile, dar cand s-a ajuns sa ii dea banii din jackpot… mumu.
Nu ca mi se pare jaf, mi se pare odios sa ai mentalitatea asta fata de un jucator ce a castigat legit.
Dar, stati, nu degeaba sunt eu Alexa, ala care vede printre randuri.
Vedeti, acum cateva zile, s-a mai castigat un jackpot la Netbet. Dar ala s-a dat.
Chiar a fost publicitat mumos. Eeeee, cand e vorba de Paul B, 34 de ani, caucazian, roman, altfel faci marketingul cu el.
Cand e vorba de o tiganca nemarketabila din judetul Cluj… cum sa apari cu o tiganca la publicitate de Netbet? Evident ca sar calul cu cuvintele dure, stiti ca nu asta e mentalitatea mea, dar vreau sa evidentiez prin aceste expresii dure realitatea:
ca asistam la un jegos exercitiu de RASISM din partea Netbet!
Bravo, Netbet! Si hoti nesimtiti, si rasisti borati!
Eu am aceasta forta de a expune public in fata a 270 000 de abonati ai Strict Secret si o fac cu toata convingerea ca asemenea porcarii trebuie amendate si anchetate, dar, va zic tot eu, nu am nicio speranta de la autoritatile Statului Roman, caci ele au demonstrat deja ca sunt corupte.
Netbet, da, ba, baniiiii femeiiiiiii, baaaa!
Auzi, bre, Marcele?
Nu va mai jucati, ma, la pacanele. Sunt o mizerie.
Dar mai mare mizerie e atitudinea rechinilor din aceasta industrie.
Azi nu va pun celor ce sunteti abonati free bariera la citit. Dar ganditi-va daca merita sa cititi pe viitor genul acesta de dezvaluiri. Fiindca nu sunt multi ca mine care le pot face.
E 26 de lei pe luna o suma? Nu.
Un text superb de citit despre lasitatea magistratilor vizavi de dezvaluirile de ieri
E scris de Elena Radu si ii dau perfecta dreptate.
Judecătorii sunt în protest, spun ei pentru apărarea independenței judecătorului.
Drept urmare, în cadrul protestului judecătorii NU POT SĂ TACĂ ȘI SĂ NU CONDAMNE SOLICITAREA ȘI DISPUNEREA ABUZIVĂ A INTERCEPTĂRII ȘI SUPRAVEGHERII judecătoarei Stoicescu Adriana Petronela, din cadrul Curții de Apel Timișoara.
Așa cum prin hotărâri ale adunărilor judecătorilor fiecărei instanțe s-a dispus suspendarea soluționării cauzelor pe durata protestului, tot atât de bine trebuie să le pese și de abuzurile care s-au efectuat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală și ICCJ – Secția Penală care a solicitat și a dispus măsuri de supraveghere asupra judecătorului, în dosarul nr. 6720/284/P/2024 al PICCJ.
Parchetul de pe lângă ICCJ s-a sesizat DIN OFICIU, la data de 18.12.2024, cu privirea la săvârșirea infracțiunii de FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI de către judecătoarea Stoicescu Adriana și a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru această infracțiune, la data de 14 IANUARIE 2025, fără niciun temei.
Abia ulterior, la data de 19 AUGUST 2025, Parchetul de pe lângă ICCJ a găsit un martor ca să încerce ”să creeze o aparență de legalitate” că ar fi avut vreun temei pentru a cerceta pretinsa faptă săvârșită de judecător Adriana Stoicescu, în sensul că judecătoarea Adriana Stoicescu s-a întâlnit cu 5 ani în urmă cu Călin Georgescu (cum le place parchetelor să spună).
Cu toate acestea, PICCJ a cerut și judecătorii ICCJ s-au conformat și au dispus:
a) Între data de 15 ianuarie 2025 - 13 februarie 2025:
- INTERCEPTAREA COMUNICAȚIILOR/ori A ORICĂRUI TIP DE COMUNICARE LA DISTANȚĂ, LOCALIZAREA SAU URMĂRIREA PRIN MIJLOACE TEHNICE ȘI ÎNREGISTRAREA CONVORBIRILOR ȘI COMUNICĂRILOR TELEFONICE ȘI A TRAFICULUI DE DATE EFECTUATE de la și către postul telefonic utilizat de către magistratul judecător Stoicescu Adriana Petronela;
- SUPRAVEGHEREA VIDEO, AUDIO SAU PRIN FOTOGRAFIERE ȘI LOCALIZAREA SAU URMĂRIREA PRIN MIJLOACE FIXE privind pe magistratul judecător Stoicescu Adriana Petronela.
b) între data de 05 MARTIE 2025 - 03 MAI 2025:
- INTERCEPTAREA COMUNICAȚIILOR/ori A ORICĂRUI TIP DE COMUNICARE LA DISTANȚĂ, LOCALIZAREA SAU URMĂRIREA PRIN MIJLOACE TEHNICE ȘI ÎNREGISTRAREA CONVORBIRILOR ȘI COMUNICĂRILOR TELEFONICE ȘI A TRAFICULUI DE DATE EFECTUATE de la și către postul telefonic utilizat de către magistratul judecător Stoicescu Adriana Petronela;
- SUPRAVEGHEREA VIDEO, AUDIO SAU PRIN FOTOGRAFIERE ȘI LOCALIZAREA SAU URMĂRIREA PRIN MIJLOACE FIXE privind pe magistratul judecător Stoicescu Adriana Petronela;
- PĂTRUNDEREA ÎN SEDIUL CURȚII DE APEL TIMIȘOARA, camera 258, situat în Timișoara, Piața Țepeș Vodă, nr. 2A, etaj 2, jud. Timiș, în vederea SUPRAVEGHERII VIDEO, AUDIO SAU PRIN FOTOGRAFIERE a numitei Stoicescu Adriana Petronela, care își desfășoară activitatea în acest birou, precum și pentru A ACTIVA sau a DEZACTIVA mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice.
c) PICCJ A AUTORIZAT PROVIZORIU pentru pe o durată de 48 de ore, începând cu data de 29 august 2025, ora 11:25 până la data de 31 august 2025, ora 11:25, a metodei speciale de supraveghere constând în ACCESUL LA UN SISTEM INFORMATIC PRIN PĂTRUNDEREA ÎN SISTEMELE INFORMATICE/MIJLOACELE DE STOCARE A DATELOR INFORMATICE REPREZENTATE DE LAPTOPUL MARCA APPLE MACBOOK AIR, având inscripționate pe spatele carcasei următoarele elemente de identificare model A2681, EMC 4074, de culoare argintie, cu seria KY7J907FFR, MEMORY STICK-UL de culoare negru cu capac argintiu având inscripțiile ”2021” și ”2023” și memory stick-ul de culoare argintie cu inscripția SANDISK cu capacitate de 64 Gb cu seria BN2412008384Z.
ICCJ – Secția Penală a confirmat ulterior, la 01 septembrie 2025, ordonanța PICCJ
Constatăm astfel că după ce a solicitat și s-au dispus măsurile de supraveghere tehnice, ILEGAL, FĂRĂ NICIUN TEMEI, CU REZULTĂ DIN RECHIZITORIU, între 15 ianuarie 2025 - 13 februarie 2025, după o lună, PICCJ a cerut, iar judecătorii ICCJ s-au conformat și au mai dispus măsuri de supraveghere tehnică încă 2 luni.
Mai mult, PICCJ a dispus prin ordonanță cotrobăirea prin laptopul și 2 stick-uri judecătorului Adriana Stoicescu, 48 ore, între 29 august și 31 august 2025, iar judecătorii ICCJ au confirmat.
Finalitatea supravegherii tehnice a judecătoarei = nu a săvârșit nicio faptă penală.
Din întreg rechizitoriul reiese că măsurile de supraveghere tehnică au fost abuzive.
Care a fost scopul PICCJ pentru a se sesiza DIN OFICIU și a supraveghea judecătorul?
Atragerea competenței la ICCJ și stabilirea instanței competente pentru a judeca dosarul Georgescu – Potra la Curtea de Apel București.
Ce încredere să mai aibă cetățenii în justiție într-o asemenea situație, când stabilirea competenței judecătorului și procurorului se face prin formarea de dosare abuzive împotriva unui judecător?
Unde este independența și imparțialitatea judecătorului și procurorului într-o asemenea situație.
Mai mult, în ceea ce îl privește pe judecător, vedem cum acesta este cercetat abuziv, pentru ca procurorul să își atragă competența.
Cred cetățenii că este un dosar politic dosarul făcut lui Călin Georgescu?
Față de cum s-au stabilit competențele de procuror și cum au dispus judecătorii ICCJ măsurile de supraveghere împotriva judecătorului, nici nu au cum să creadă altceva.
Pentru restul judecătorilor care nu au fost în dosar, vă reamintesc concluziile plenului CSM referitoare la ” Raportul Inspecţiei Judiciare privind "Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea" (adică pe activitatea DNA din perioada de tristă amintire 2004-2008, când DNA era sub Kovesi) -link în comentarii.
Poate așa își vor da și cetățenii seama ce însemna SIIJ -ul (care cerceta numai judecătorii și procurorii) și ce se întâmplă după ce s-a desființat SIIJ, când procurorul acuză orice judecător, din oficiu, numai ca să își atragă competența lui și a instanței.
Dacă judecătorii nu ia atitudine pe cazul judecătoarei Adriana Stoicescu, acceptă să le fie afectată independența și imparțialitatea de către procurori sau politic.
Concluziile Hotărârii Plenului CSM nr. 225/2019:
” Coroborând cele expuse mai sus, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată o argumentare judicioasă a constatărilor faptice şi a concluziilor raportului supus analizei privind activitatea de urmărire penală, după cum urmează:
- Durata nejustificată a cercetărilor în numeroase dosare, datorată, în principal, lipsei de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade de inactivitate;
- Încălcarea normelor de procedură de către procurorii care au efectuat urmărirea penală, constând în următoarele:
- Încălcarea normelor de procedură privind obligaţia procurorului de a informa persoana interceptată/supravegheată tehnic, respectiv absenţa ordonanţelor de amânare a măsurii, precum şi necomunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi de cercetări;
- Inexistenţa ordonanţelor de începere a urmăririi penale „in rem”;
- Emiterea unor ordonanţe de delegare a atribuţiilor „în alb”, respectiv efectuarea de acte de urmărire penală de organele de cercetare penală în lipsa delegării;
- Redistribuirea dosarelor fără nicio motivare/justificare a măsurii;
- Efectuarea unor acte specifice activităţii de urmărire penală de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii în cauzele privind magistraţi;
- Practica solicitării de dosare aflate în curs de judecată pe rolul diferitelor instanţe judecătoreşti în vederea evaluării măsurilor/soluţiilor pronunţate de judecători dintr-o posibilă perspectivă penală;
- Alte aspecte necorespunzătoare sesizate
- Solicitarea de preluare de cauze penale de către DNA Structura Centrală în raport de modul de soluționare de către judecător a cererii de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică vizând alți magistrați;
- Formularea de comentarii inadecvate cu privire la soluţiile pronunţate de judecători, în acte îndeplinite/întocmite de procurori DNA;
- Tehnica sesizărilor din oficiu, cu precădere împotriva judecătorilor şi cercetarea lor pentru soluţiile dispuse în diferite cauze.
- Soluţionarea în bloc a cauzelor lăsate în nelucrare uneori chiar o perioadă foarte mare de timp, înaintea operaţionalizării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
Din perspectiva respectării garanţiilor prevăzute de lege pentru magistraţii implicaţi în cauzele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, se poate constata existenţa unor deficienţe majore în ceea ce priveşte efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de cauze.
Astfel, caracterul echitabil al procedurii presupune, conform jurisprudenţei CEDO, asigurarea unui echilibru între apărarea interesului general al societăţii, de pedepsire a tuturor infractorilor, pe de o parte, şi interesul legitim al fiecărei persoane nevinovate, de a nu fi supusă constrângerii penale, pe de altă parte.
Tot astfel, echitatea presupune o preocupare permanentă de a nu se aduce, nejustificat, atingere drepturilor şi libertărţilor fundamentale consfinţite în Constituţie, ceea ce presupune garanţii puternice care să împiedice orice abuz şi să înlăture consecinţele unor încălcări ale legii de către organele judiciare.
Ca şi componentă a echităţii, caracterul rezonabil al duratei procedurilor se apreciază în funcţie de circumstanţele cauzei şi ţinând cont de criteriile stabilite în jurisprudenţa CEDO, respectiv complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul autorităţilor şi importanţa pentru reclamant a obiectului cauzei.
Or, din analiza situaţiilor prezentate în Raportul Inspecţiei Judiciare rezultă că modalitatea de exercitare a atribuţiilor de către organele de urmărire penală a ieşit din sfera cerinţelor stabilite de CEDO, cu consecinţa încălcării duratei rezonabile a procedurii şi a echităţii acesteia.
În multe cauze, s-au constatat perioade de inactivitate nejustificată (de ordinul anilor), subsecvente dispunerii unor măsuri de supraveghere tehnică, de multe ori pe durate de timp semnificative, măsuri care, prin natura lor, prezintă un grad de intruziune extrem de ridicat în drepturile şi libertăţile magistraţilor vizaţi.
În multe situaţii, inactivitatea organelor de urmărire penală a fost dublată de măsuri de amânare a încunoştiinţării persoanelor vizate despre supravegherea tehnică exercitată, fapt care, fără îndoială, a aplificat consecinţele negative asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale magistraţilor vizaţi.
În acelaşi timp, se constată, în cauzele expuse, un dezinters vădit al organelor de urmărire penală pentru soluţionarea cauzei, chiar în condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut uneori în ordonanţa de clasare, nu existau indicii privind săvârsirea unei infracţiuni.
În raport de împrejurările anterior expuse, se poate desprinde concluzia unei afectări a garanţiilor de independenţă a magistraţilor care au făcut obiectul cercetării în aceste cauze, ca o consecinţă directă a modului în care s-a desfăşurat urmărirea penală.
În desfăşurarea procesului penal, organele judiciare trebuie să asigure respectarea strictă a legii, imperativ care se impune atât în ceea ce priveşte acţiunile celorlalţi participanţi la procesul penal, cât, mai ales şi cu precădere, acţiunile organelor judiciare însele.
Dincolo de nesocotirea flagrantă a unor dispoziţii de procedură cu caracter imperativ, deficienţele reliefate de Raportul Inspecţiei Judiciare ridică serioase îndoieli în ceea ce priveşte aparenţa de imparţialitate care ar trebui să caracterizeze conduita organelor de urmărire penală în cursul procesului penal.
Abaterile grave de la normele procesual penale, concretizate în nerespectarea obligaţiei de informare a persoanelor supuse măsurii de supraveghere tehnică, lipsa ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem, emiterea unor ordonanţe de delegare a atribuţiilor „în alb” (măsură de natură a permite întocmirea unor lucrări cu date nereale), redistribuirea dosarelor fără nicio justificare/motivare a măsurii, efectuarea unor acte specifice activităţii de urmărire penală de către ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii în cauzele privind magistraţii sau practica solicitării de dosare aflate pe rolul instanţelor, în vederea evaluării măsurilor/soluţiilor judecătorilor, pe lângă consecinţele procedurale asupra cărora se pot pronunţa doar organele judiciare competente, în condiţiile legii, generează, fără îndoială, în percepţia publică neîncrederea în obiectivitatea organelor de urmărire penală sau, mai mult, temerea justificată că activitatea acestora nu este subordonată legii.
Toate împrejurările anterior descrise au, cumulat, şi consecinţa de a reprezenta un factor de presiune evidentă asupra magistraţilor vizaţi de dosarele în cauză, constituindu-se, în acelaşi timp, într-o afectare severă a principiului legalităţii procesului penal şi a prezumţiei de nevinovăţie, care reprezintă fundamentele unui proces penal echitabil.
În acelaşi context se înscriu şi alte metode de lucru ale organelor de urmărire penală, scoase în evidenţă de constatările inspectorilor judiciari.
Astfel, relevant este numărul mare al judecătorilor vizaţi de activităţile de urmărire penală în cauze aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție (Structura Centrală şi structurile teritoriale), privit în corelaţie cu numărul total al judecătorilor din instanţele respective, pe de o parte, şi cu faptul că în majoritatea covârşitoare a acestor cauze au fost dispuse soluţii de neurmărire penală.
Spre exemplificare, la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost vizaţi mai mult de 75 de judecători (9 dintre aceştia fiind cercetaţi la serviciile teritoriale Braşov, Oradea, Constanţa), la Curtea de Apel Bucureşti aproximativ 100 de judecători, la Curtea de Apel Oradea aproximativ 35 de judecători (din circa 40 de judecători), la Curtea de Apel Ploieşti aproximativ 30 de judecători (din circa 50 de judecători), la Curtea de Apel Braşov aproximativ 25 de judecători, la Curtea de Apel Iaşi aproximativ 20 de judecători (din circa 45 de judecători), la Curtea de Apel Constanţa mai mult de 15 judecători (din circa 40 de judecători), la Curtea de Apel Timişoara mai mult de 15 judecători (din circa 60 de judecători), la Tribunalul Bucureşti mai mult de 85 de judecători, la Tribunalul Argeş mai mult de 25 de judecători (din circa 40 de judecători), la Tribunalul Bihor peste 30 de judecători (din circa 40 de judecători), la Tribunalul Dolj mai mult de 25 de judecători (din peste 70 de judecători).
În total, la nivelul Structurii Centrale şi al structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost vizaţi peste 1900 de judecători.
Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători în modalităţile mai jos menţionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinţe directe în ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiţie.
Astfel, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor şi cercetarea lor pentru soluţiile dispuse în cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra celor vizaţi, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor.
Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt amplificate şi de împrejurarea că dosare care au fost lăsate în nelucrare o perioadă mare de timp, după ce anterior se dispuseseră în acestea măsuri de supraveghere tehnică pe durate semnificative, au fost soluţionate în bloc, prin netrimitere în judecată, chiar înainte de operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
O astfel de practică ridică serioase semne de întrebare cu privire la raţiunile care au justificat menţinerea pe rol a unor cauze pe durate de timp de ordinul anilor şi determină suspiciuni legitime în privinţa constituirii şi, în acest mod, a unui factor de presiune asupra activităţii magistraţilor şi, finalmente, asupra dreptului părţilor la un proces ehitabil.
În aceleaşi coordonate se înscrie practica solicitării de dosare aflate în curs de judecată pe rolul diferitelor instanţe judecătoreşti în vederea evaluării măsurilor/soluţiilor pronunţate de judecători dintr-o posibilă perspectivă penală. În fapt, această manieră de anchetă a reprezentat o veritabilă intruziune în libertatea de apreciere a judecătorului.
Totodată, se constată că obiectivul general al controlului, stabilit prin ordin al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, a fost respectarea principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, respectiv activitatea de judecată în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care au fost cercetate/urmărite/judecate persoane având calitatea de magistrat şi în cauzele de pe rolul instanţelor în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie care au legătură cu dosarele în care au fost urmăriţi magistraţi.
În legătură cu obiectivul general stabilit, a fost verificată respectarea dispoziţiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică prevăzute de Codul de procedură penală.
Având în vedere concluziile Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018, pentru a asigura o deplină lămurire a modului în care au fost respectate principiile generale ale procesului penal în cauzele în care au fost urmăriţi magistraţi sau în cauzele aflate în legătură cu acestea, referitor la aceeaşi perioadă avută în vedere cu ocazia verificărilor (01.01.2014 – 31.07.2018), este necesară şi verificarea respectării dispoziţiilor legale care privesc emiterea mandatelor de siguranţă naţională, conform dispoziţiilor art. 14-19 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Faţă de cele reţinute mai sus, Plenul urmează să aprobe Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind "respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea ".
Având în vedere concluziile care s-au desprins din constatările efectuate de inspectorii judiciari, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că este absolut necesar ca, dat fiind potenţialul de afectare a independenţei judecătorilor şi procurorilor şi, în consecinţă, a dreptului părţilor la un proces echitabil, prezenta analiză să fie urmată de măsuri concrete de restabilire a legalităţii în activitatea organelor de urmărire penală, sens în care, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, va fi demarată o analiză cu acest obiect.”
Mulți dintre voi au fost făcuți pachet tot cu ajutorul colegilor voștri, uscăciunile din profesie. De justițiabili nu mai zic.
posibil :))
Nu cred ca domnul Eduard Hellvig are atât de mult talent la scris. De asemenea, fiind civil, domnia sa cred ca știe prea puține despre profesia de ofițer, chiar dacă o scurtă perioadă din cariera sa a fost șef civil peste o structură cu mulți militari.