Opus nr. 517 - Adevăratul cadou de Moș Crăciun vine an de an cu sute de milioane sparte de Consiliile Județene pe „deszăpezire" pentru firmele de casă ale baronilor. Muița lui Bolojan

E iarasi sarbatoare. Dar nu pentru romanii care sunt cocositi de suprataxele si impozitele marite marca Ilie Saracie, ci pentru cei cativa romani smecheri care au firme “agreate” sa se infrupte din banii publici dati de Consiliile Judetene la ordinul baronilor locali. Pe timp de iarna, astia isi fac plinul din “servicii de deszapezire” cat pentru un an intreg. Ca cine verifica daca, atunci cand va ninge, o sa arunce 2000 de tone de sare cat au promis sau doar 400? Profitul e mai bun ca la vanzarea de cocaina, chiar daca firmele de casa trebuie sa imparta potul cu baronii si partidele politice.

Am selectat pentru voi cateva “gospodarii” relevante, ca sa vedeti ca austeritatea lui Bolojan e o hartie de buda deja folosita.

La Cluj, avem o situatie speciala. Baronul Alin Tise e an de an generos cu anumite firme. Uite, deja s-a pregatit in avans cu o transa babana, desi zapada inca intarzie, vorba aia, nici la Kitzbuhel nu e zapada, daramite la Cluj, dar nu-i bai, banul trebe cheltuit.

Firma de mai sus, Maxi Prest RCE e un serele ce facea initial termopane. Un nenica pe nume Ispas Rusu, ce anul trecut n-a trecut de un milion de euro cifra de afaceri, a “lovit” anul aiesta de la Tise aproape 60 de milioane de euro din licitatii.

Domnul Tise e un soi de tutore de milionari facuti din banii Consiliului Judetean Cluj.

Pe nenea de mai jos, Claudiu Petrut, l-a facut ultra milionar. Din banii de pe contractele de asfaltari si deszapeziri, Petrut si-a tras un hotel de 5 stele in buricul Clujului, plus un Rolls Royce de 650 000 de euro. Cand se pileste, Petrut singur recunoaste ca, daca nu ar fi banii de la CJ, ar fi mort.

Ca sa nu bata la ochi cu firma Dacia Asphalt, veche abonata a CJ Cluj, dar care a luat “numa’” 14 milioane de euro anul asta, Petrut…

… si-a mai plantat o firma la ciolan, pusa pe numele mamei sale. Cu asta a supt mult mai bine, peste 100 de milioane de euro doar in 2025.

Intre timp, baronul Tise se ocupa de orice, numai de facut bine clujenilor, nu. Dar are timp sa scrie maculatura: a lansat 4 carti in niciun an.

Si face mereu pe DJ-ul la sindrofiile CJ Cluj.

Nu are treaba domnul Tise cu nimicuri precum cel de mai jos:

Intre timp, la nici 130 de km departare, un judet mai mic, Bistrita-Nasaud, e condus de Radu Moldovan, presedintele CJ de acolo. Asta, in loc sa isi vada de treaba, tocmai ce a facut o minune:

Voi, cei care sunteti condusi de baroni ce NU au facut in judetele voastre ce a facut Radu Moldovan la Bistrita-Nasaud, adica:

… sa stiti macar ca se poate. Adica, no, Radu Moldovan poate.

Dar, haideti, prieteni, sa va amarasc un pic de sarbatori si sa va arat cum sparg baronii din alte judete ale Romaniei banii pe deszapeziri:

• baronul Nanu de la Prahova

• baronul Nicusor Halici de la Vrancea

• baronul Cionca de la Arad

• baronul Dumitrel de la Alba

  

• baronul Gâdea von Teleorman

• baronul Popescu de la Gorj

Susține-mǎ cu doar 26 de lei pe lunǎ pentru a vedea şi alte analize de acest gen.

---

Și când te gândești că mai sunt oameni care zic că Bolojan e salvarea.

de Eduard Koler

Impozitul pe cifra de afaceri se înjumătățește din 2026 și dispare în 2027.

O măsură bună în special pentru multinaționale.

Problema apare imediat după.

Pentru a acoperi gaura din buget, Guvernul vine cu „soluția” clasică: majorarea salariului minim pe economie.

Statul renunță la o taxă care afecta marile companii și își recuperează banii de la cei care nu au unde să fugă: IMM-urile, firmele de familie, antreprenorii locali.

Este o politică de redistribuire inversă: ușurăm multinaționalele, strangulăm economia reală.

Dacă Guvernului i-ar păsa cu adevărat de economie, soluția ar fi simplă și onestă:

reducerea taxelor pe muncă, nu creșterea artificială a salariului minim.

Altfel spus, la salarii mai mari trebuie impozitare mai mică, nu mai mare.

Majorarea salariului minim, fără reducerea contribuțiilor, nu ajută angajatul și nu stimulează economia.

Distruge marjele firmelor mici, produce concedieri și falimente și alimentează inflația. Este o măsură contabilă, nu una economică.

Să fim serioși: nu e prostie.

Este o decizie asumată.

Dacă lovești sistematic în întreprinzătorii mici și mijlocii, nu pentru că nu știi, ci pentru că îți convine, rezultatul nu mai e o greșeală de guvernare. Este o strategie.

---

Deci, mai citeşti pe undeva aşa ceva în presa româneascǎ?