Opus nr. 537 - Sextorcarea homo şi bisexualilor este noua/vechea paradigmǎ prin care România e condusǎ spre dezastru. O analizǎ pe care societatea o evitǎ

O fi sâmbătă, dar noi, la Strict Secret, gândim profund în fiecare zi. Asta ne strânge pe toți în acest loc. Marile subiecte ale societății românești sunt ignorate complet de presa mainstream din două motive: a) sunt tot mai puțini jurnaliști profunzi, curioși, curajoși, dispuși să deschidă toate cutiile pandorești și b) instituțiilor de presă le e mai comod să abordeze subiectele călduțe, le e mai profitabil să „relateze” faptul comun, în loc să intre adânc în subiecte.

Rezultatul e un public tot mai polarizat și cretinizat, dresat să reacționeze virulent, și care, în loc să devină mai educat, mai conștient de problemele țării, este transformat într-o oaie manipulabilă care recită zilnic rugăciunea defetismului: „suntem prea mici să schimbăm ceva”, „oricum nu se schimbă nimic”, „îmi văd de pătrățica mea, apoi fie ce-o fi”, „suntem prea mici, oricum fac ce vor”.

Spuneam deunăzi ceva dur și ciudat: cea mai mare problemă a României este poporul.

Pentru cine are creier să înțeleagă, spusele mele sunt o realitate de necontestat.

Câtă vreme poporul acceptă această stare de fapt – situația tragică în care se află România – EI, oricum s-ar numi, că le zicem Statul Paralel, Securistanul, Masoneria, Gulerele Albe, vor continua să facă la fel, fiindcă au rezolvat deja cu poporul, l-au transformat într-o masă submisivă care nu numai că acceptă toate porcăriile, ba și votează pentru ele, injectat fiind de ură, manipulare și bias – lentilă invizibilă modificatoare de realitate prin care ești forțat subtil să vezi lumea fără să-ți dai seama că lentila există.

Astăzi, vom discuta despre homo- și bisexualitatea celor aflați la timona Puterii. A fi homosexual/bisexual este cam singurul criteriu de acces la funcții de conducere, posturi suculente, real power. Nu sunt puțini cei despre care vorbesc. Au devenit ei înșiși o masă de manevră prin numărul lor semnificativ, o masă de manevră în mâna unor șmecheri, puțini, dar puternici, care îi marionetează discret și ferm pentru a-și umple buzunarele.

România nu mai e condusă decât prin sextorcare.

Toată lumea vorbește la mese cǎ ministrul ǎsta nou de la Sǎnǎtate e gay, cǎ ǎla de conduce serviciul național de urgențǎ e gay, vorbesc despre asta de ani de zile, nu e subiect nou, câtǎ vreme problema homo şi bisexualitǎții din politica româneascǎ a devenit un subiect recurent începând cu un fost premier, apoi s-a consolidat cu un alt fost premier.

Toată lumea știe, toată lumea bârfește, toată lumea face glume, toatǎ lumea e oripilatǎ, dar când vine vorba de a colabora cu un asemenea personaj, brusc se lasă o tăcere complice.

După publicarea materialului despre Marcel Boloș, pe care l-am dat în vileag că este gay reprimat, deși nu asta era problema mea, ci ipocrizia acestui fost ministru al Finanțelor de a fi preot misionar ortodox, m-au sunat mulți primari sau șefi de Consilii Județene să îmi zică: „da, e adevărat, dar ce să facem, de semnătura acestui om depind investițiile la noi în zonă”. Așa că au continuat să lucreze cu el, să aibă „nevoie” de el.

Înseamnă că acești homo și bisexuali au deja un rol bine stabilit în „sistem”, rol conferit prin șantaj de câțiva greuceni din servicii sau acționând paralel cu Statul, și care nu mai sunt idioți utili, ci homosexuali utili, trimiși pe post de săgeți sau mâini murdare cu care să se îndeplinească obiectivele lor, indiferent cum: prin modificarea unor legi, prin alocarea de contracte unor firme „potrivite”, prin inițierea unor răzbunări, dacă acești gay au poziții de forță, la adresa unor dușmani ai păpușarilor.

Pentru fiecare dintre acesti gay VIP exista dovezi, filmări, mărturii. Există chiar…

(vrei sǎ citeşti mai departe? intrǎ în comunitatea celor care mǎ susțin ca sǎ pot face în continuare asemenea analize)