Opus nr. 546 - Mihai Morar îl pupǎ în dos pe Bolojan fain si simplu şi pe bani. Dar o face nu numai cu Ilie. Mizeria VEEV de la Philip Morris e mai otrǎvitoare ca o țigarǎ normalǎ
Neprihǎnita de la Libertatea și lingoul Mişu Morar
Sidonia Bogdan, jurnalista care, deocamdatǎ, scrie la Libertatea – gazetă deținută de nişte elvețieni curați care, acum doi ani, îi puneau pumnul în gurǎ redactorului-şef de la GSP la comanda mafiei pariurilor, deci independentă total, nu? – ne explică pe Facebook cum funcționează presa de casă a premierului Bolojan.
Descoperă gaura din macaroana al dente a presei facturiste cum că Bolojan are jurnaliști prietenoși.
Textul ei zice totul și nimic, bănuiește fără să demonstreze, insinuează fără să numească. Bine, Mihai Morar nu a făcut presă în viața lui, nu știu de ce e considerat papagalul ăla jurnalist, dar asta e altceva.
Frumoasă meserie, bă. Frumoasă. Când ești o smiorcăită purisancă ce, „în 13 ani de presă”, nu s-a aciuat long term pe lângă nicio redacție mai acătării, ești o nesimțită din punct de vedere profesional când izolezi prostituția mediatică a lui Morar de „contextul” Bolojan.
Produsul ăla jurnalistic al lui Morar e de doi lei, e adevărat, dar băncuța care finanțează proiectul lui o face de ani de zile, nu de când Bolojan e premier. Și ca Mihai Morar mai sunt mulți.
Viitor de cancer tineretul nostru are
de Adrian Linca
Asta e țigara electronică în trendul tinerilor între 11-24 de ani, aproape o treime dintre puștani recunoscând că o folosesc, conform Organizației Mondiale a Sănătății!
Și pentru că am avut multe controverse pe tema comparației cu o țigară normală, uite aici o socoteală pe înțelesul tuturor:
ȚIGARĂ normală, slim, Sobranie White (Alb): 0,1 mg nicotină / țigară. Un pachet egal 2 mg nicotină
VEEV ONE : 20 mg nicotină/ml. O capsulă are 2 ml, egal 40 mg nicotină.
Concluzie matematică: O singură capsulă de VEEV ONE conține de 20 de ori mai multă nicotină decât un pachet întreg de Sobranie Alb.
Așadar, păcăleala cu veipurile astea e strigătoare la cer!
O capsulă are nicotină cât 20 de pachete de țigări normale! Și mulți bagă în ei în jur de o capsulă pe zi!
Isusăăăăă, tată ceresc, iartă-ne că nu știm ce facem!
Boloş a alungat turiștii din județul Sibiu și județul Argeș, punând piedică dezvoltării zonei Bâlea Lac-Transfăgărășan
Asta e o poveste ce pare la prima vedere tehnicǎ. Dar e drama unor oameni inimoşi care s-au chinuit sǎ facǎ ceva, au crezut cǎ au reuşit şi au fost puşi în cap chiar de Marcel Boloş, fostul ministru al Fondurilor Europene ce se vrea azi preşedinte la o bancǎ de stat.
De peste 10 ani, Guvernul României și Ministerul Fondurilor Europene refuzǎ sǎ dea o șansă de dezvoltare arealului turistic Bâlea- Capra, Transfăgărășan din masivul Făgăraș.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Monte Făgăraș Bâlea - Capra, cu sediul în comuna Cârțișoara, județul Sibiu, a fost creatǎ având ca scop dezvoltarea zonei montane turistice aferente teritoriilor administrative ale comunelor membre prin activități sportive, recreative, culturale, adicǎ activiǎați specifice unei zone montane pe durata întregului an.
Proiectul de dezvoltare al zonei era gândit ca un proiect all-season ce necesita o dezvoltare integrată. Turismul montan este într-o continuă creștere. În sezonul de vară, când este posibil accesul auto pe Transfăgărășan, traficul maxim înregistrat e de peste 7000 de mașini, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 turiști/zi.
Oamenii de care vǎ vorbesc au creat un proiect care avea prevăzut și un domeniu schiabil de aproximativ 150 km în zona străbătută de renumita șosea alpină Transfăgărășan, ceva ce putea deveni perla Europei de sud est .
Asociația a urmat toți pașii necesari constituirii și promovării acestui proiect vital pentru județele Sibiu, Argeș și cele adiacente renumitului drum DN7C – Transfăgărășan, iar, în prima fazǎ, propunerea de proiect a fost declarată de Guvern proiect strategic de interes național al României ce putea acvea două variante de implementare: fonduri europene şi parteneriat public privat
Principalele piedici au venit tocmai din partea celor care trebuie să acorde tot concursul pentru a se realiza acest proiect, care ar fi dus la revitalizarea turismului românesc nu doar pe timp de iarnǎ, ci 365 de zile pe an.
În condițiile în care localitățile din zonă nu au decât alternativa fondurilor europene pentru a dezvolta din punct de vedere turistic această zonă, Ministerul Fondurilor Europene, în speță Boloş pe când era ministru de resort, în loc să asigure cadrul legal necesar atragerii fondurilor europene, a lucrat cu spor tocmai pentru îngroparea acestui proiect, astfel încât să nu ajungă la finanțarea din fondurile europene, fără de care nu poate fi pus în practică.
Ca sǎ îndunde proiectul inițial, ministerul a creat o morișcă administrativă ingenioasă uluitoare și dincolo de lege, tocmai pentru a bloca accesul Asociației la finanțarea cu fonduri europene a zonei Transfăgărășan, lucrând chiar împotriva intereselor naționale.
Propunerea de proiect ,,200 de zile de zăpadă pe an - Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraș a fost inițial declarată de Guvern ca fiind “proiectul nr. 1 de interes national prin Masterplanul din Turism, iar prin OUG a fost nominalizată sub denumirea ,,Un nou compex de schi în Masivul Făgăraș - proiect strategic” care urma să fie pregătit și atribuit prin parteneriat public privat. Dar Boloş avea planurile lui, iar Ministerul Fondurilor Europene a schimbat situația în favoarea unei asociații neconstituite - Microregiunea ITI Țara Făgărașului.
Şi ce dacǎ nu era constituitǎ? Eh, un detaliu pentru Boloş.
Cu toate că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Monte Făgăraș Bâlea - Capra îndrumată de Comisia Europeană a solicitat de nenumărate ori asistență tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene, acesta a nominalizat în actul normativ aprobat de Guvern în 30.04.2020 exact asociația care nu era înființată – ITI Microregiunea Țara Făgărașului.
Tot în primăvara anului 2020, Guvernul trimite la plimbare investitorul privat venit în România pentru a investi în zona Transfăgărășan.
În această nebunie administrativă centrală, ITI Microregiunea Țara Făgărașului este înființată abia la data de 5 noiembrie 2020 în urma poftelor administrative și politice ale decidenților și a unor obscuri funcționari din județele Sibiu și Brașov, cu largul concurs al Consiliilor Județene din cele două județe, având ca scop promovarea și dezvoltarea pentru Țara Făgărașului, adicǎ un proiect aproape identic, a se citi copiat, cu cel promovat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Monte Făgăraș Bâlea - Capra.
Constituită la peste 6 luni de la nominalizarea ei în Ordonanța de Urgență din 30.04.2020, ITI Microregiunea Țara Făgărașului a fost favorizată, protejată şi doar ea acceptată de Ministerul Fondurilor Europene în negocierile cu Comisia Europeană și inclusă în Acordul de Parteneriat al României cu CE 2021-2027.
Dar Microregiunea ITI Țara Făgărașului nu putea face demersuri legale deoarece a fost constituită după publicarea în Monitorul Oficial a legislației fundamentate de Ministerul Fondurilor.
Detalii, v-am zis.
În urma acestei inginerii financiare care încalcă principiile statului de drept prin Ministerul Fondurilor Europene, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Monte Făgăraș Bâlea - Capra a fost scoasă din joc.
În aceste condiții, procedurile administrative au continuat, ministerul închizând ochii în fața neregulilor, astfel că, în 2023, ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului a primit primele fonduri nerambursabile de 30 milioane de euro de la Comisia Europeană.
Practic, fără să cunoască în detaliu situația și mergând pe memorandumurile de finanțare încheiate de Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene, Comisia Europeană a acordat ilegal finanțarea “cui trebuia”.
Astfel, Sibiul a ratat șansa de a-și dezvolta, moderniza împreună cu Argeșul arealul geografic din zona Bâlea – Transfăgărășan.
Doar municipiul Făgăraș va beneficia direct de implementarea proiectelor, în timp ce județele Argeș și Sibiu au pierdut șansa de a dezvolta proiecte prin ITI cu bani europeni.
Ceva mega adevǎrat de la Mercori
