Opus nr. 589 - Ditamai STS îşi bate joc de site-ul Curții de Apel Cluj. Boc a mai plǎtit 27 de milioane turcilor pentru ciordeala secolului: metroul clujean. S-a ajuns la un sfert de miliard de euro!
Aveti mai jos si transcriptul emisiunii de joi de la Gold FM, am discutat foarte multe lucruri interesante.
Azi discutăm și despre absurdul proiectului de metrou de la Cluj-Napoca, o inutilitate care oricum este întârziată, pentru care Boc vrea să toace 4 miliarde de euro, în timp ce România nu are bani nici să se cace în centru. Sunt absolut șocat că, deși proiectul pute a penal, deși sunt strigătoare la cer întârzierile și e imposibil să se estimeze un termen concret de finalizare, deși business planul arată prost de tot, nimănui nu pare să-i pese, mă refer la procurori sau opoziție. Că nouă, ziariștilor, ne pasă
STS îşi bate joc de Curtea de Apel Cluj
În ditamai orașul de 5 stele, Cluj-Napoca, Barcelona IT-ului, blablabla, de circa două săptămâni, site-ul curteadeapelcluj.ro tot „strănută”. Azi un „strănut”, mâine o pauză totală, astfel încât până și simplii cetățeni s-au revoltat, și pe bună dreptate.
Totul a început pe 5 martie când, la Conferinţa de presă referitoare la prezentarea Raportului de activitate a Curţii de Apel Cluj pe anul 2025, pagina de internet a Curții de Apel Cluj era nefuncțională, conducerea fǎcându-se de toatǎ bafta de fațǎ cu presa.
Apoi, momentele de down s-au intensificat.
Un clujean a răbufnit pe Facebook:
“curteadeapelcluj.ro e picat. De ieri.
Nu e prima dată. Nu o să fie ultima.
Am vrut să verific stadiul unui dosar. Un lucru pe care îl fac mii de oameni zilnic — avocați, justițiabili, cetățeni normali care vor să știe ce se întâmplă cu cazul lor. Am dat enter și m-am uitat cum pagina se chinuie 30 de secunde și apoi moare. Connection timed out.
Azi la fel. Mort.
Curtea de Apel Cluj nu e o instituție oarecare. Acoperă patru județe — Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj. Aproape două milioane de oameni. Pe site-ul ăla funcționează Info Dosar, Fișă Dosar, înregistrarea electronică a cererilor de chemare în judecată. Când pică site-ul, nu pică o pagină de prezentare. Pică accesul la justiție în format digital pentru o regiune întreagă.
Și nimeni nu spune nimic. Nici un comunicat, nici o pagină de status, nici măcar un „știm, lucrăm la asta”. Nimic. Tăcere.
Suntem în 2026. În Cluj-Napoca. Orașul cu probabil cea mai mare densitate de competențe IT din România. Și instituția care ar trebui să garanteze accesul cetățenilor la justiție nu e capabilă să țină un site funcțional”.
N-am vrut sa stau departe in aceasta chestiune, mai ales ca presa locala a ignorat cu gratie subiectul, fiindca exista aceasta retinere de a nu se pune rau cu judecatorii. Ce sa iti povestesc!
Reactia mea a fost mai dura, dar justificata: i-am cerut presedintei Curtii de Apel Cluj sa rezolve problema. Caci nu mai era un “incident”.
Probabil împinsǎ de la spate de articolul meu, doamna Gârbovan a revenit azi cu un rǎspuns oficial. Şi el surprinzator:
”În data de 19.03.2026, în jurul orei 10:00, pagina de internet a Curţii de Apel Cluj a devenit indisponibilă.
La aceeaşi dată, ora 10:34, a fost contactat Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care a comunicat verbal că în zona lor de acoperire se desfășoară lucrări, fără a preciza locația sau durata acestora.
Pagina de internet a fost monitorizată pe întreaga perioadă, iar Departamentul IT al Curții de Apel Cluj a efectuat inclusiv verificări asupra echipamentelor din sala serverelor, constatând că acestea sunt operaționale.
În dimineața zilei de 20.03.2026, întrucât pagina de internet a instanţei nu era încă funcțională, a fost contactat din nou STS pentru verificarea echipamentelor care furnizează serviciul de internet necesar funcționării site-ului.
În urma acestor verificări, au fost identificate unele deficiențe la nivelul STS, remediate în cel mai scurt timp de către STS.
Astfel, la data de 20.03.2026, ora 09:23, pagina de internet a Curții de Apel Cluj a devenit operațională.
Menționăm că, din considerente de securitate privind protejarea datelor din infrastructura Ministerului Justiției, serviciul de internet necesar funcționării paginii este asigurat prin infrastructura Serviciului de Telecomunicații Speciale.
În ceea ce priveşte incidentul din data de 05.03.2026, când s-a constatat, cu ocazia desfăşurării Conferinţei de presă referitoare la prezentarea Raportului de activitate a Curţii de Apel Cluj pe anul 2025, că pagina de internet a Curții de Apel Cluj nu este funcțională, vă informăm că acesta a fost cauzat de lucrări de reparație efectuate de STS la tronsonul de fibră optică prin care este furnizat serviciul de internet.
În urma acestor incidente, Curtea de Apel Cluj a emis o adresă catre STS prin care s-au solicitat explicaţii punctuale, fiind subliniată necesitatea notificării Curtii în caz de apariţie pe viitor a unor probleme similare, pentru a putea fi aduse la cunostinţa publicului în timp util”.
Bun. Acuma, o întrebare pentru doamna Gârbovan.
Dacă nu zbieram eu pe Ziar de Cluj, ce se întâmpla? Fiindcă nu e prima oară când site-ul a dat chixuri în ultimele zile?! De ce nu ați intervenit mai ferm și mai repede și să le radeți niște „cristoși” celor de la STS Cluj?
Acum însă că ne-am lămurit, tirul nostru trebuie să se îndrepte spre securiștii incompetenți de la STS Cluj și către șeful lor, general ing. Ionel Sorin Bălan – director STS.
Nu vă e, bă, rușine, cu buget de 1,5 miliarde de lei pe 2026, să vă bateți joc de o instituție așa de importantă precum Curtea de Apel Cluj, să vă bateți joc de nevoile de informare ale avocaților din 4 județe și de 2 milioane de români?
Nu vă e, bă, agaricilor, rușine să aveți bugetul ăsta enorm, că numai pe salarii ați tocat 700.000.000 de lei, și să aveți bug-uri în activitate ca ultima firmă de hosting din Somalia?
Domnu’ general inginer Bălan, știți de unde știu că e cam harababură sub sceptrul dumneavoastră? Sunt chestii mici de finețe, care arată fie că e ordine și disciplină într-o ogradă, fie haos și jeg.
Pe site-ul oficial al STS, nimeni nu a avut chef să schimbe anul. E un mic detaliu, și noi am uitat la Ziar de Cluj, e drept, dar noi nu suntem serviciu secret și nu tocăm sute de milioane de euro pe an, abia supraviețuim.
Metroul clujean e un nou CARITAS, dar din bani publici
Pe ascuns, ca să nu fie probleme cu presa și societatea civilă, primarul Emil Boc a mai făcut acum opt zile trei plăți imense către Gulermak, constructorul turc al metroului clujean: 27 de milioane de euro!
Plata aceasta este oarecum interesantă și pentru că Boc nu le-a mai plătit turcilor nimic de peste un an și jumătate. Nu vă îngrijorați însă, atunci le-a plătit gros: în 2024, turcii au primit pentru nimic un avans cadou imens – 1,1 miliarde de lei, adică 216 milioane de euro.
Deci Clujul a spart, cu mâna largă a lui Boc, 242 de milioane de euro pe un proiect superîntârziat din care nu s-a făcut mai NIMIC, dar chiar mai nimic. Iată ce remarca Alexandra Oana, consilier local USR Cluj, acum patru luni, citând un răspuns oficial al Primăriei: băăă, până și proiectul are un grad de execuție apropiat de zero barat, adică 2,3%!
Știți de când se tot proiectează ăștia 2,3%? Din 2023!
Cacealmaua metroului riscă să se transforme într-o țeapă de proporții. Totul e întârziat, toate termenele sunt improbabile.
Pentru Boc, asta a fost important, sa isi faca o poza cum da la sapa.
„Cârtițele” care ar fi trebuit să fie deja demult în subteran și pe care nesimțitul le-a vopsit funărește în culorile steagului României lâncezesc la sol încă din decembrie 2024!
Cică sunt „păstrate în regim de conservare”. Și pentru aceste „cârtițe” Boc a presat tare, fiindcă erau singurele lucruri palpabile ce puteau fi aruncate ca praf mediatic în ochii clujenilor; în rest, ciuciu realizări.
Bine că Boc stă mai mult decât bine la plata consultanților pentru exproprieri: societatea de avocatură Teaha și Füzesi a încasat numai la începutul acestei luni 3.000.000 de lei pentru servicii de consultanță pentru exproprieri la Metroul Cluj.
Nu mai mâncaseră demult sume consistente, din 2024 mai precis, când au luat 6,4 milioane de lei. Bodaproste!
În mai se împlinesc 3 ani de când s-a semnat contractul și suntem tot la zero cu proiectul.
Dacǎ îti plac analizele mele, susține-mǎ cu 26 de lei pe lunǎ. Un rahat de bani, dar pic cu pic se face mult.
Emisiunea de joi
Aveti si video si transcript.
Cozmin Gușă:
Da, prieteni, și ca în fiecare joi, alături de Liviu Alexa, pe care îl salut cu plăcere.
Liviu Alexa:
Vă salut, prieteni!
Cozmin Gușă:
Și cu drag, pentru că suntem prieteni. Prietenia a ajuns să fie o pasăre rară, dar eu totuși nu mă mândresc cu prieteni mulți, dar ăștia pe care i-am sunt stabili.
Ce mai faceți, domnul Alexa?
Liviu Alexa:
Am fost să fac un pic de mișcare, după aia mă duc la pictat, după aia mă duc să scriu ceva. Muncim aici.
Cozmin Gușă:
Ești bun de invidiat.
Liviu Alexa:
Vreau să mă implic în consultanța lui Bolojan financiară. Am văzut că Iancu Guda, papariciul de Iancu Guda dă rateuri. Eu am o idee foarte mișto despre cum, adică știu cum putem recupera toate datoriile României într-un singur an și să fim și pe plus. Deja suntem aproape să reușim. Soluția ar fi să nu aprobăm niciun buget anul ăsta. Deci fii atent și e vorba despre un proces care înseamnă echitate socială, dar de data asta nu pentru căței, pentru șmenari.
Practic au trecut patru luni din an, în curând patru luni din an fără buget. Dacă ar fi adoptat, Cozmine dragă, ar însemna să fie adoptat undeva în luna mai. Deci, bă, practic cinci luni au trecut. Și dacă în cinci luni România a putut trăi, România administrativă, că noi am trăit cum am putut și noi, da? Păi hai să mai facem încă un efort de șapte luni. O să scriu asta și pe Substack. Și economisim zic, băi, frate… Că spun și de ce, cum se poate rezolva problema.
De atâția ani, în 36 de ani, politicienii ne-au cerut să strângem noi cureaua. Acum le cerem noi hoților, ciorditorilor din administrațiile județene și locale să susțină din cât au furat măcar un anișor administrația. Că pot. Toți sunt cu averi, cu apartamente, nu știu pe unde, pe la Paris, pe la… ai văzut ce zice toată lumea, inclusiv domnul Rizea pe internet, ăla de la Suceava, Șoldan, nu știu ce botez a avut și a primit 5.000 de euro în plic de la fiecare mesean, că așa se dă șpaga.
Deci, să le zică Bolojan, bă, fiți atenți, ați furat să moară bibi de v-ați rupt. Susțineți voi niște salarii, că aveți de unde, un an, și scoatem România din rahat. Pentru că, bă, Cozmin, dacă România a putut trăi patru luni, scuză-mă, cinci, fără buget, înseamnă că mai poate trăi încă șapte. Ce dracu. Nu are sens să ne supărăm și ajungem să nu mai avem deficit. Ajungem să nu mai avem datorii. Ne putem reîmprumuta. Urcăm pe A++++. Bă, ești nebun. Adică, bă, chiar așa de greu le-o fi la ăștia, la primari, la ăsta din Constanța, la ăla din Brașov? Se spune că un șef de CJ, dacă nu fură 3-4% din bugetul anual, e un bou.
Cozmin Gușă:
Da.
Liviu Alexa:
Avem regii de apă, regii de nu știu ce, toate se pot susține.
Cozmin Gușă:
Soluția ta… O să o comentez imediat. Asta vreau să spun, că soluția ta o să o comentez imediat și o să o discutăm în continuare. Aș vrea însă, ca să fie și mai clar cât se fură în România și cât de artificială este această criză guvernamentală indusă, să ne uităm la cauze.
Suntem în timpul acestei zile, nimic nu este clar, chiar dacă Ilie Bolojan, după discuția cu Grindeanu și cu ceilalți lideri a zis: Gata, domnule, am găsit soluția cu PSD-ul, nu le mai dăm jumătate din bani magistraților, că au niște restanțe și mergem și dăm acolo unde vrea PSD-ul. Nu contează. După-amiază se mai poate întâmpla și altceva. În timp ce vorbim noi se mai poate întâmpla și altceva.
Nu despre asta vreau să discut, pentru că ăștia nu sunt oameni care să-și țină cuvântul sau care să fie clari. Vreau să discut însă, în condițiile în care le mărturisesc celor care ne urmăresc că tu, văzând micimea jocului intern, chiar ai decis să te detașezi, să te uiți numai chiar la ce este esențial, dar chiar și așa și mai ales din această cauză, să te întreb dacă nu seamănă ceea ce se întâmplă cu această aiureală de buget care nu rezolvă nimic.
Mi-a spus un specialist în finanțe că sunt 187 de miliarde de ron lipsă. Lipsă! Din acest buget, unde PSD-ul face…
