Să mai adăugăm faptul ca dl Dancuș îl vizitează regulat, săptămânal, la penitenciarul din Baia Mare pe fostul edil “Cerecheș”, din prima zi de când a fost cazat,pt a primi indicații prețioase în “continuarea proiectelor”.
Să mai adăugăm ca doar firmele de casă ale apropiaților dlui fost edil ( Ciprian Șter, Darabus),lucrează, construiesc ansamble imobiliare de anvergură în Baia Mare. Sigur, au mai apărut în ultima vreme și niște ciuperci după ploaie, care fac câte un bloculet așa la marginea orașului. Importanți sunt cei mari care întorc banii la Cerecheș și moștenitorii lui …
Întrebarea este cum poate Marcel Boloș să semneze un asemena contract de finanțare din bani publici, fără să verifice în prealabil condițiile schemei de finanțare ( bănuiesc ca nu este schema de ajutor de stat). Ori a privit superficial, ori subalternii sunt neatenți. Trebuia doar cineva ( un angajat) să includă în contractul de finanțare condițiile pentru care acesta devine nul și beneficiarul da banii înapoi sau nu se mai rambursează banii. Adică, să copieze din Ghidul solicitantului articolele care trimit la art 107 și 108 din TFUE. În aceste condiții chiar dacă semnau contractul, la prima abatere din implementare ( în cazul nostru achiziția publica pentru execuția lucrărilor de construcții) contractul devenea nul, din perspectiva banilor publici. Cred ca investigația dvs este încă la început. Domnul Ovidiu Slimac v-a expus tehnic care sunt opțiunile în achizițiile publice însă, în opinia mea, pe bani publici devine din ce în ce mai greu să faci aranjamente de acest tip.
Agențiile de Dezvoltare Regionale au devenit Autorități de Management pentru programele regionale (8 programe)și, nu cred că cineva mai vrea să își riște pielea pentru terți ( CJ, UAT etc), chiar dacă terții finanțează aceste Agenții (ONG uri de utilitate publică).
După vreo 23 de ani, petrecuți în achiziții, îmi place enorm de mult ce spui Liviule !
În acest context, mă fălesc și io, aici, și acum, cu gândurile mele, la cald, despre povestea asta.
Semnarea contractului înainte de hotărârea Curții nu este, în sine, automat ilegală, atunci când procedura a mers mai întâi la CNSC, CNSC a respins contestația, termenul legal de așteptare a fost respectat, iar instanța nu a dispus suspendarea procedurii sau a executării contractului. Legea nr. 101/2016 spune că formularea contestației nu suspendă termenul legal de așteptare, iar autoritatea poate încheia contractul după comunicarea deciziei CNSC și cu respectarea acelui termen. Tot legea prevede că, dacă se formulează plângere împotriva deciziei CNSC, autoritatea poate suspenda ducerea la îndeplinire și/sau procedura până la hotărârea instanței, iar instanța poate dispune suspendarea procedurii și/sau a executării contractului.
Asta înseamnă că, în speța aceasta, cheia juridică nu este simplul fapt că s-a semnat înainte de hotărârea Curții, ci dacă exista sau nu o măsură de suspendare. Din procesul-verbal oficial al ședinței CL Baia Mare reiese chiar contrariul: primarul spune că la primul termen suspendarea nu a fost admisă, iar ulterior Curtea a dispus „întoarcerea în procedură”, dar nu a suspendat contractul. Dacă această redare a soluției este corectă, atunci contractul nu devine nul automat doar pentru că plângerea era încă pe rol.
În opinia mea, ca analiză strict pe achiziții, repercusiunea principală nu este nulitatea automată a contractului doar pentru că a fost semnat înainte de hotărârea Curții, ci apariția unei fracturi juridice grave între :
- un contract deja semnat și eventual aflat în executare ;
- o hotărâre a Curții de Apel care, potrivit relatării oficiale din ședința CL, a anulat raportul procedurii și a întors cauza în procedură.
Ce aș spune, pe scurt, despre „ce se poate întâmpla în continuare”
În acest caz specific, sunt posibile trei direcții :
Scenariul A – contractul merge mai departe temporar, dar procedura se reevaluează.
Este cel care rezultă chiar din relatarea primarului : contractul nu a fost suspendat, deci executarea poate continua provizoriu, dar autoritatea trebuie să pună în aplicare soluția Curții privind întoarcerea în procedură.
Scenariul B – după motivare, se cere lămurirea dispozitivului și se încearcă armonizarea între contractul deja semnat și obligația de reluare a procedurii.
Acesta pare să fie chiar pasul pe care administrația l-a anunțat public în ședință.
Scenariul C – dacă reevaluarea schimbă rezultatul, urmează un litigiu serios pe valabilitatea și soarta contractului deja semnat.
Atunci discuția nu mai este doar despre procedură, ci despre supraviețuirea juridică a contractului și despre eventuale despăgubiri.
Opinia mea profesională
În speța aceasta, problema majoră nu este simpla semnare înainte de hotărârea Curții, ci faptul că s-a ajuns la o situație în care există, simultan, un contract semnat și o hotărâre definitivă de întoarcere în procedură/anulare a raportului. Asta nu produce automat nulitatea contractului, dar îl face juridic instabil și expune autoritatea la o continuare litigioasă, cu risc de reevaluare, schimbare de rezultat, acțiuni asupra contractului și despăgubiri.
Foarte bună ancheta!
Să mai adăugăm faptul ca dl Dancuș îl vizitează regulat, săptămânal, la penitenciarul din Baia Mare pe fostul edil “Cerecheș”, din prima zi de când a fost cazat,pt a primi indicații prețioase în “continuarea proiectelor”.
Să mai adăugăm ca doar firmele de casă ale apropiaților dlui fost edil ( Ciprian Șter, Darabus),lucrează, construiesc ansamble imobiliare de anvergură în Baia Mare. Sigur, au mai apărut în ultima vreme și niște ciuperci după ploaie, care fac câte un bloculet așa la marginea orașului. Importanți sunt cei mari care întorc banii la Cerecheș și moștenitorii lui …
Întrebarea este cum poate Marcel Boloș să semneze un asemena contract de finanțare din bani publici, fără să verifice în prealabil condițiile schemei de finanțare ( bănuiesc ca nu este schema de ajutor de stat). Ori a privit superficial, ori subalternii sunt neatenți. Trebuia doar cineva ( un angajat) să includă în contractul de finanțare condițiile pentru care acesta devine nul și beneficiarul da banii înapoi sau nu se mai rambursează banii. Adică, să copieze din Ghidul solicitantului articolele care trimit la art 107 și 108 din TFUE. În aceste condiții chiar dacă semnau contractul, la prima abatere din implementare ( în cazul nostru achiziția publica pentru execuția lucrărilor de construcții) contractul devenea nul, din perspectiva banilor publici. Cred ca investigația dvs este încă la început. Domnul Ovidiu Slimac v-a expus tehnic care sunt opțiunile în achizițiile publice însă, în opinia mea, pe bani publici devine din ce în ce mai greu să faci aranjamente de acest tip.
Agențiile de Dezvoltare Regionale au devenit Autorități de Management pentru programele regionale (8 programe)și, nu cred că cineva mai vrea să își riște pielea pentru terți ( CJ, UAT etc), chiar dacă terții finanțează aceste Agenții (ONG uri de utilitate publică).
exact
După vreo 23 de ani, petrecuți în achiziții, îmi place enorm de mult ce spui Liviule !
În acest context, mă fălesc și io, aici, și acum, cu gândurile mele, la cald, despre povestea asta.
Semnarea contractului înainte de hotărârea Curții nu este, în sine, automat ilegală, atunci când procedura a mers mai întâi la CNSC, CNSC a respins contestația, termenul legal de așteptare a fost respectat, iar instanța nu a dispus suspendarea procedurii sau a executării contractului. Legea nr. 101/2016 spune că formularea contestației nu suspendă termenul legal de așteptare, iar autoritatea poate încheia contractul după comunicarea deciziei CNSC și cu respectarea acelui termen. Tot legea prevede că, dacă se formulează plângere împotriva deciziei CNSC, autoritatea poate suspenda ducerea la îndeplinire și/sau procedura până la hotărârea instanței, iar instanța poate dispune suspendarea procedurii și/sau a executării contractului.
Asta înseamnă că, în speța aceasta, cheia juridică nu este simplul fapt că s-a semnat înainte de hotărârea Curții, ci dacă exista sau nu o măsură de suspendare. Din procesul-verbal oficial al ședinței CL Baia Mare reiese chiar contrariul: primarul spune că la primul termen suspendarea nu a fost admisă, iar ulterior Curtea a dispus „întoarcerea în procedură”, dar nu a suspendat contractul. Dacă această redare a soluției este corectă, atunci contractul nu devine nul automat doar pentru că plângerea era încă pe rol.
În opinia mea, ca analiză strict pe achiziții, repercusiunea principală nu este nulitatea automată a contractului doar pentru că a fost semnat înainte de hotărârea Curții, ci apariția unei fracturi juridice grave între :
- un contract deja semnat și eventual aflat în executare ;
- o hotărâre a Curții de Apel care, potrivit relatării oficiale din ședința CL, a anulat raportul procedurii și a întors cauza în procedură.
Ce aș spune, pe scurt, despre „ce se poate întâmpla în continuare”
În acest caz specific, sunt posibile trei direcții :
Scenariul A – contractul merge mai departe temporar, dar procedura se reevaluează.
Este cel care rezultă chiar din relatarea primarului : contractul nu a fost suspendat, deci executarea poate continua provizoriu, dar autoritatea trebuie să pună în aplicare soluția Curții privind întoarcerea în procedură.
Scenariul B – după motivare, se cere lămurirea dispozitivului și se încearcă armonizarea între contractul deja semnat și obligația de reluare a procedurii.
Acesta pare să fie chiar pasul pe care administrația l-a anunțat public în ședință.
Scenariul C – dacă reevaluarea schimbă rezultatul, urmează un litigiu serios pe valabilitatea și soarta contractului deja semnat.
Atunci discuția nu mai este doar despre procedură, ci despre supraviețuirea juridică a contractului și despre eventuale despăgubiri.
Opinia mea profesională
În speța aceasta, problema majoră nu este simpla semnare înainte de hotărârea Curții, ci faptul că s-a ajuns la o situație în care există, simultan, un contract semnat și o hotărâre definitivă de întoarcere în procedură/anulare a raportului. Asta nu produce automat nulitatea contractului, dar îl face juridic instabil și expune autoritatea la o continuare litigioasă, cu risc de reevaluare, schimbare de rezultat, acțiuni asupra contractului și despăgubiri.
bun comment
Final apoteotic : https://www.linkedin.com/pulse/achizi%25C8%259Bii-publice-%25C3%25AEn-baia-mare-ovidiu-slimac-ajhef/