Opus nr. 601 - Duminica neschimbǎrii. O perspectivǎ a unui Geamǎn pur.
Astăzi, să discutăm și despre neschimbare, de ce e bună când lucrurile sunt așezate.
Dar… pânǎ atunci…
Am lansat azi ediție nouǎ Gizǎs Craist - un newsletter unic în România, cu știri ciudate, dar adevărate:
trafic cu furnici la 200 de parai bucata, o tipǎ a facut sex cu doi frati gemeni la intervale diferite si acum nu stie cine e tatal, Bangladej baga crocodili in apele de granita sa stopeze migratia.
Dacă plătești pe un an de zile abonamentul Strict Secret, newsletterul nr. 1 în România, adicǎ doar 350 de lei, primești ceva și mai grozav: un abonament de acces gratuit pe un an a Gizǎs Craist, și tot gratuit cărțile mele cu transport inclus!
Dar stai, facem ca la teleshopping, dacǎ te abonezi pe un an, primeşti tot gratuit, pachetul artistic de cǎrți de joc Filcǎi!
dǎ click pe boxul albastru, alegi plata de 72 usd pe un an şi marți ai cadoul!
1.Ridicǎ-te, Alexa, te cheamǎ garaju’!
Ideea temei pentru duminica asta mi-a venit sâmbătă dimineața când, după FIX 110 zile de stres mental și fizic „cauzate” de două expoziții personale, muncă în paralel, viață socială și alte angarale, aș fi putut să stau să o frec boierește în pat, căci undeva la cincizeci și ceva de cărți cumpărate în tot acest răstimp, pentru care am un maxim interes, mă așteptau tăind cu reproș. E acea lene mișto în care știi că nu mai ai de învățat pentru sesiune sau extemporalul de luni, în care poți face o cafea și să privești la un meci de snooker până te prinde iar ațipeala.
Căcat, mi-am zis, NU! Aveam o pânză goală în garaj și parcă simțeam un sevraj fizic, un soi de dor responsabil, așa că m-am ridicat din patul excelent pe care îl am și m-am reapucat de treabă.
De ce să schimb ce mi-a plăcut să fac?
Dar semnele neschimbării au venit pe tot parcursul zilei.
2.Semnul neschimbǎrii lui Marin Sorescu
De ce să schimb cititul de poezii? Citesc mereu poezie. Și când deschid un volum de Sorescu, încă un semn divin pentru neschimbare. Doamne!
3.Neschimbându-l pe Tavi
Am fi putut să o frecăm la amiază în casă, dar Clujul e ca un Oslo mai sumbru: când vezi soare, e atât de rar asta, în aprilie, că fugi repede la o terasă.
Sâmbătă, la terasă, nimic nu se poate schimba: tot cu Octavian Hoandră e cel mai bine. Am băut un ristretto, o apă plată, am fumat un Camel fără filtru american și Ștefan a mai halit o înghețată.
De ce să-l schimbăm pe Tavi cu altcineva, cu cineva plicticos, cu cineva care n-are suflet sau nu știe sensul prieteniei?
4.De ce sǎ nu mai cumpǎr cǎrți?
Văzusem duminică dimineața, pe contul de Facebook al lui Dan Andronic, anunțul apariției noului său volum și m-a intrigat coperta, care e foarte, foarte mișto. După titlu, mi-am dat seama că e o carte despre istoria României; eram curios ce și cum, dar m-am luat cu altele.
Apoi am ajuns în Cărturești — de ce să nu cumpăr și duminică două-trei cărți?! — și am văzut iar volumul. Haha, Dane, pe bune, vezi că era ultimul în magazinul de la Vivo Cluj, zi-le alora să reîmprospăteze stocul.
Al doilea apoi a fost când l-am felicitat pe Dan pe WhatsApp pentru coperta genială. Eu chiar cred că trebuie să ai mereu coperte catchy dacă vrei să convingi, mai ales la ce oferte variate de carte sunt. Și i-am spus lui Dan Andronic că o s-o citesc sigur la mijlocul lui mai, că-s un pic obosit și am și altele pe răboj.
Dar nu m-am ținut de cuvânt. Am și început-o. Mai ales când Florian Bichir l-a „pictat” așa de mișto pe Dan în cuvântul înainte, scriind despre „povara unui istoric pierdut în presă”. Așa e, Dan e istoric „la bază” și ce mișto e că revine, la maturitate, cu maturitate la istoria României.
Scriu cronica musai, numai să o gat.
Cumpǎrați cartea de AICI - pentru orice autor e o bucurie adevărată să știe că oamenii îl respectă și îi respectă munca prin achiziție reală, cu bani, nu cu like și share, restul e bla bla!
5.Despre neschimbare. O perspectivǎ a unui Geamǎn pur.
Trăim într-o epocă în care schimbarea a devenit religie. Trebuie să te reinventezi, să ieși din zona de confort, să pivotezi, să te adaptezi, să evoluezi, să nu stagnezi.
Cred sincer că, atunci când simți că ai devenit hamster în viața ta, trebuie să faci o schimbare, dar să nu devină o obsesie schimbatul de identitate morală sau profesională sau maritală sau socială.
Cărțile de dezvoltare personală îți spun că dacă nu te schimbi, mori. Conferințele TED îți spun că schimbarea e singura constantă. LinkedIn-ul e plin de oameni care și-au schimbat cariera la 40 de ani și acum sunt fericiți și vor să-ți spună și ție cum s-o faci. Totul în jurul nostru urlă: schimbă-te, schimbă-te, schimbă-te.
Da’ şi neschimbarea are virtuțile ei. Azi, eu voi scrie despre valoarea continuității, o temǎ care nu e sexy, nu se vinde, nu generează click-uri. Dar e la fel de importantǎ – poate mai importantǎ – decât schimbarea despre care toată lumea vorbește.
Pentru că există un moment în viață când…
Nu schimbam nici asta. Daca ti-a fost dor de mine, atunci scoate 6 dolari pe luna si intra in comunitatea abonatilor platitori.