Opus nr. 654 - Video cu babardeala baronului Şosetuțǎ Arsene, coruptul fugar cu care s-a întâlnit în Italia tupeistul de Ciolacu. Cum aratǎ scenariul unui cyber blackout național. Pseudopǎrinții.
Musai de citit azi.
Despre cum SRI şi SIE ar trebui sǎ se punǎ la masǎ şi sǎ îşi împartǎ responsabilitǎțile. Noi n-avem nevoie de un atac terorist sau de un cutremur ca în Venezuela, e destul un hacker insistent ca sǎ intrǎm definitiv în blackout.
De mai bine de o sǎptǎmânǎ, nu se mai poate înregistra niciun fel de imobil la cadastru, pentru că un hacker a spart baza de date de la cadastru și ține în șah o Românie întreagă.
Rahatul nu este doar despre case, fiindcă exista și un termen-limită până la care se putea plăti TVA redus, iar acest termen este și el în aer, cu atât mai mult cu cât Guvernul României a tǎcut mitocănește pe această problemă extrem de arzătoare şi când s-a exprimat, Bolojan a dat cu sictir tuturor:
Acum douăluni și ceva s-a anunțat, pe un post TV, proiectul de 1 miliard de euro din comuna clujeanǎ Luna pentru nu știu ce centru de date de inteligență artificială CUANTICǍ. Hahahaha!
Avem o țară în care digitalizarea se face chiar cu degetul și în care vom recupera, dacă nu pică la pace cu guvernanții noștri, întreaga bază de date imobiliară a României de la notari și din instanțe, adică undeva în viitorul îndepărtat, când vor apărea și extratereștrii.
Noi avem chiloții rupți în cur, mă refer la chiloții digitalizării, și vorbim despre servere de inteligență artificială, în timp ce site-urile celor mai importante instituții din România arată ca și cum ar fi fost făcute de Leonardo da Vinci.
Țara asta a dat lumii unicorni în automatizări și cybersecurity, precum UiPath sau Bitdefender. Avem zeci de mii de programatori de top, DAR în structurile noastre de forță și apărare cibernetică lucrează toate rebuturile profesionale și toate pilele politice posibile, care securizează România cu parole de genul „Daniel123”.
Eu am o rugăminte enormă la acest hacker: să facă cumva și să intre în baza de date a Direcției de Evidență a Populației și să ne șteargă pe toți de acolo din postura de cetățeni ai României. Să nu mai existăm, pentru că nici țara asta nu mai există.
Și n-ar strica ca același hacker să facă cumva să scoată la iveală toate mizeriile ascunse ale României, toate contractele netransparente, fiindcă în țara asta politicienii se pișă pe justiție.
Recent, o instanță a stabilit că se impune transparentizarea ajutorului dat de România Ucrainei, iar ce credeți că a găsit președintele Nicușor Dan de cuviință să spună? Că e cam complicat și că n-ar trebui totuși să știm unele secrete, ND ne crede niște retardați.
Am vorbit cu specialiști în domeniu, care mi-au spus că este doar o chestiune de timp sau de disponibilitate până când bazele de date și infrastructura informatică vor fi atacate și la următoarele instituții: ANAF, Casa de Pensii, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Direcția de Evidență a Populației sau APIA.
Credeți cǎ exagerez?
Ia uitați ce publica ieri jurnalistul Mihai Belu! Căcații imbecili de la ditamai Agenția pentru Agenda Digitală a României au uitat să își reînnoiască domeniul, băăă, te doare capul!
România este incredibil de vulnerabilă la un blackout digital, dar un stat cu adevărat responsabil ar trebui să fie pregătit mereu, mai ales în această lume a tehnologiei, pentru un scenariu de blackout digital și să aibă o strategie de repornire a țării.
Nu suntem pregătiți, asta pentru că, de exemplu, Serviciul de Telecomunicații Speciale, căruia îi „datorăm” muia cu Cadastrul, e plin de papagali și incompetenți. Sigur, ei ar putea cere ajutorul diviziei de Cyber Security din SRI, dar nu o fac din două motive:
STS are o stare de ură față de SRI.
SRI ar vedea cât is de incompetenți ăștia de la STS.
Spun din nou până mă înjurați: România nu are nevoie decât de două servicii secrete - SRI și SIE.
Toate celelalte sunt niște pseudo-servicii, cu legalitate construită pe piloni ce trebuie dărâmați.
Ce pula mea avem noi nevoie ca SPP să fie serviciu secret?
SPP ar trebui să fie o agenție guvernamentală care să deservească demnitarii care au nevoie de protecție și atât. Și nu pentru toți demnitarii.
Ce, ministrul Culturii e în pericol vreodată? Hai sictir!
Tovarăși, Direcția a 5-a a Securității, care era instituția de protecție a demnitarilor comuniști, avea 350 de angajați! Astăzi, SPP are peste 1500!
STS era în fosta Securitate o unitate cu 313 angajați, astăzi peste 3000!!!
Până nu vor fi doar două servicii în România, unul intern și unul extern, nu o să fie ordine.
SRI trebuie să împartă din atribuții cu SIE pentru că nu pot să aibă prea multă putere, toată puterea, dacă insistă să acumuleze tot mai mult, asta va răsturna sistemul democratic.
Atât în SIE, cât și în SRI, există elite incomparabile, superioare față de celelalte structuri de servicii, și asta vine din pregătire, din operațiuni și din parteneriate.
Mesajul meu pentru SIE şi SRI: puneți-vǎ, bre, la masǎ!
De ce? De asta: fiindca putem ajunge la un rahat enorm.
Doamne feri sǎ ajungem la cyber blackout național
Un cyber blackout național este starea în care infrastructura digitală a unui stat este compromisă într-o asemenea măsură încât instituțiile, companiile și serviciile esențiale nu mai pot funcționa normal. Nu se oprește neapărat curentul electric, dar se opresc informația, controlul și încrederea în sistemele digitale.
Spre deosebire de un blackout energetic, unde dispare electricitatea, într-un cyber blackout dispare capacitatea statului de a ști ce se întâmplă și de a controla ceea ce se întâmplă.
Într-un astfel de scenariu pot fi afectate simultan:
registrele de populație și bazele de date ale statului;
cadastrul și cartea funciară;
sistemele fiscale și de colectare a taxelor;
băncile și plățile electronice;
spitalele și dosarele medicale;
poliția, parchetele și instanțele;
aeroporturile, căile ferate și controlul traficului;
telecomunicațiile și internetul;
sistemele industriale care controlează rețelele de energie, apă și gaze.
Consecințele sunt în lanț.
Instituțiile nu mai știu care informații sunt autentice și care au fost alterate.
Tranzacțiile sunt suspendate deoarece nimeni nu poate garanta integritatea datelor.
Documentele oficiale devin imposibil de verificat.
Comunicațiile dintre autorități sunt limitate sau compromise.
Deciziile trebuie luate manual, pe baza unor proceduri de avarie, iar multe servicii publice încetează complet.
Cea mai gravă problemă nu este indisponibilitatea sistemelor, ci pierderea încrederii în date.
Dacă nu mai poți demonstra cine este proprietarul unui teren, ce sold are un cont bancar, cine are dreptul să prescrie un medicament sau care sunt ordinele autentice venite de la Guvern, statul începe să funcționeze în regim de improvizație.
Un cyber blackout poate apărea în urma:
unui atac coordonat al unui actor statal;
unei campanii complexe de ransomware;
compromiterii simultane a mai multor furnizori IT;
infiltrării îndelungate a infrastructurii critice, urmată de activarea sincronizată a atacului.
Recuperarea este dificilă. Nu este suficientă repornirea serverelor. Fiecare bază de date trebuie verificată, restaurată din copii de siguranță sigure și validată. În multe cazuri, autoritățile trebuie să revină temporar la proceduri pe hârtie și să reconstruiască digital anumite registre.
Pe scurt, un cyber blackout național reprezintă echivalentul digital al unei pene totale de curent: statul rămâne fără capacitatea de a-și exercita funcțiile esențiale prin intermediul sistemelor informatice, iar efectele se propagă rapid în economie, administrație și viața de zi cu zi.
De ce sunt AZI îngrijorat? Fiindcǎ s-a întâmplat asta! De acum, totul e posibil!
Orlando Nicoarǎ, antreprenor online somnambul, dǎdea azi dimineațǎ devreme vestea şocantǎ: OpenAI a anunțat că două sisteme de inteligență artificială pe care le testa au evadat din mediul lor de testare, au reușit să se conecteze ilegal la internet și au pătruns în rețeaua unei alte companii.
99 la sută din populația lumii nu conștientizează cât de grav e acest lucru. Sigur, trebuia să se întâmple căcatul odată și odată. Uite că s-a întâmplat. De acum înainte, totul e posibil: să te trezești fără poze în calculator, fără parola pe care o știai și o aveai la Instagram…
Citiți cu atenție textul lui Orlando:
“Aşa începe:
Marți, OpenAI a anunțat că două sisteme de inteligență artificială pe care le testa au evadat din mediul lor de testare, au reușit să se conecteze ilegal la internet și au pătruns în rețeaua unei alte companii. Compania, una americană, nu s-a putut apăra decât folosind modele open source chineze.
Victima a fost Hugging Face, un furnizor de instrumente open-source pentru inteligență artificială. Cauza incidentului a fost un test de evaluare a capacităților de securitate cibernetică care a mers extrem de prost.
Hugging Face a descoperit intruziunea la începutul săptămânii trecute și a anunțat accesul neautorizat la seturi interne de date și la credențialele companiei. La acel moment, compania nu știa dacă fuseseră compromise și date aparținând clienților sau partenerilor.
Tot atunci, Hugging Face nu știa nici cine se afla în spatele atacului. Însă atacul fusese atât de sofisticat, încât angajații companiei au suspectat că ar fi fost necesar un model AI „de frontieră”, de ultimă generație, a declarat marți, într-un mesaj publicat pe X, directorul general al Hugging Face, Clement Delangue.
Într-o postare publicată marți pe blogul său, OpenAI a afirmat că responsabile au fost două dintre propriile sale modele. Unul era cel mai nou produs al companiei, numit GPT-5.6 Sol, iar celălalt era un model aflat înaintea lansării, și mai performant, pe care compania nu l-a identificat. OpenAI a precizat că, „în scopuri de evaluare”, software-ul fusese configurat astfel încât să fie mai puțin predispus să refuze comenzile de hacking.
OpenAI izolase modelele într-un „sandbox”, un mediu care nu avea acces la internet. Însă, în timpul testului, software-ul AI și-a folosit abilitățile de hacking pentru a evada din acest mediu. A găsit o modalitate de a se conecta la internet, după care a pătruns în rețeaua Hugging Face, potrivit OpenAI.
„Considerăm că acest incident reprezintă un eveniment cibernetic fără precedent, care implică capabilități de atac cibernetic de ultimă generație”, a transmis OpenAI. Compania colaborează cu Hugging Face pentru a publica un raport mai detaliat despre cele întâmplate.
Sistemul AI pare să fi decis că atacarea Hugging Face era cea mai rapidă cale pentru a răspunde unei întrebări din cadrul testului de performanță, a declarat Ariel Herbert-Voss, directorul general al companiei de securitate cibernetică RunSybil.
„Este ceva despre care oamenii credeau, la nivel academic, că s-ar putea întâmpla, dar nu este ceva ce cineva să fi văzut efectiv până acum”, a spus el.
Neconcluzii
Cel mai îngrijorător lucru pentru voi trebuie să fie unul singur: tăcerea celor care conduc țara pe tema acestui atac cibernetic asupra cadastrului. Este o tăcere care ne confirmă faptul că, în caz de pericol, noi nu existăm pentru ei, că lor, celor de la putere, li se rupe de noi, că suntem pe cont propriu.
Mai rău, că nu au un plan pentru viitor. Și mai rău: că noi nu existăm în joaca competiției globale pentru controlul (dacă se poate spune așa) inteligenței artificiale.
AI și robotica nu mai sunt printre capacitățile de vârf ale Europei. Capacitatea Europei de a se adapta la această nouă revoluție, care e AI, este spre zero.
Acum mulți ani râdeați de Sorin Ovidiu Vântu când vă spunea: Întăriți-vă Statul, domnii mei! Câtă dreptate a avut!
De vreo lună, mogulul Sebastian Ghiță scria pe Facebook că singura șansă a României de a rezista ca stat securizat în viitor este SUA, și nu musai pentru avioanele F-35, ci mai ales pentru avansul și locul pe care îl ocupă în bătaia pentru „organizarea” inteligenței artificiale, care va rupe tot ce știm în următorii (puțini) ani: va da de pământ cu mințile noastre, cu filosofia noastră de viață, va redesena societăți și țări, concepte militare și sociale.
Cel mai mare pǎcat pǎrintesc
de Liviu Alexa
Unii cititori s-au oparit dupa textul “Tatii muti”, cum ca is prea dur, ca nu stiu ce, ca vremile. Pai, inseamna ca nu am fost destul de dur. Ia sa mai incerc o data:
“să nu ai încredere în nimeni”,
“îmi provoci prea multe bătăi de cap”,
“nu te mai comporta ca un copil”,
“vezi ce frumos vorbește în germană Alexandru, tu de ce nu poți învăța ca el?”,
“să nu ai încredere în bărbați”,
“să nu ai încredere în nimeni”,
“du-te la mă-ta că semeni cu ea maxim”,
“ești prea mic să încerci asta!”,
“nu fă pe șmecherul cu mine”,
“nu mai visa la cai verzi”,
“nu te voi părăsi niciodată”,
“am îmbătrânit, fă ce vrei cu viața ta”,
“tu crezi că ar trebui să îl părăsesc pe tata?”,
“am făcut atâtea sacrificii ca tu să ai o educație și tu uite ce faci: fumezi, ai luat nota 7, nota păduchioșilor, al lui Dobrescu ia 10 și nu are posibilitățile noastre”,
“boule!, nu râde la masă”,
“nu călca pe bordură că o să pici”,
“nu fugi ca un bezmetic pe lângă câine”…
… și ajungi la 35-40 de ani și nu știi ce te-a lovit.
În “sertărașele” trecutului, stau mici bombe de durere ce explodează prin simpatie. Cea mai distructivă simpatie.
Traumele provocate de comportamentul eronat al părinților sunt bombe cu explozie întârziată.
Teama de abandon, lipsa de susținere, lipsa de afectivitate, un eveniment precum divorțul sau moartea unui părinte, un gest de umilință al unui părinte, peste care crezi că ai trecut ușor, anxietate indusă, atacuri de panică, pierderea valorilor personale, simptome disociative precum deficitul de atenție sau nevoia de atenție, nevoia de spleen sau nevoia de compătimire, conflictele intrapsihice, toate astea i-au atins sau îi vor atinge some day, mai ales pe cei din generația mea - 1975 - 1982.
Am avut fiecare dintre noi niște părinți cretini sau puțin educați sufletește - cu câteva tipologii, nu multe, dar pregnante - tatăl dur și intransigent, tatăl alcoolist și violent, mama alcoolistă și victimă, mama nefericită cronic, părinți isterici, părinți cu sindromul “singuri, dar împreună”, mama de tip femme fatale, tatăl - regele delegațiilor, mămica bună la suflet și neajutorată, tatăl mort și mama etern neconsolată, mama moartă și tatăl ce aduce în casă o “curvă” - în fine, cei ce aveți vârsta mea îmi înțelegeți limba.
Eu am crescut profund furios, de mic împovărat de grija zilei de mâine. Am crescut găsindu-mi singur explicații pentru misterele vieții și autoeducându-mă spiritual.
Acum, că am un copil, înțeleg și mai bine că NU am greșit îndepărtându-mă de cei care m-au abandonat.
Un copil are nevoie enormă de încredere și de iubire din partea părinților, și acest ghidaj delicat nu trebuie să înceteze niciodată.
Știu, nu trebuie să se transforme în vampirism energetic, dar, hei, dragi părinți de 75 de ani, de când e nașpa să le spuneți copiilor voștri “te iubesc?”. Am văzut părinți rușinați că pruncii lor nu au reușit la facultate sau că au divorțat sau că au ajuns la pârnaie. I-au repudiat, ca și cum, dacă băiatul a ajuns la pârnaie, nu mai e copilul lor. Niște pseudopărinți.
Furia mea s-a risipit când am găsit un om minunat care m-a ajutat să îmi calmez gastritele sufletești. Un om care m-a învățat să am încredere măcar în el, ca om, măcar în ea, ca femeie, dacă nu în restul lumii.
Am trecut prin multe în viața mea: agonii, extaz baroc, 5 lei în buzunar sau mulți bani pe masă, umilințe, recunoașteri, șocuri și contrapuncte ale vieții la nivel de SF, și după tot ce am trăit, am câteva lucruri care rămân importante după ce scutur sita, cele mai valoroase și, veți vedea, total nemateriale:
stima de sine,
iubirea asumată până la capăt,
riscul,
sexul,
umorul,
visele,
încercarea cât mai conștientă de a trăi viața realist și cinic, fără ponei roz și bășini de prințese,
puterea de a ajuta,
puterea de a doborî pe oricine îmi stǎ în cale.
Nu sunt creștine toate aceste valori, știu, dar mă doare în cot de puriști și de fetițele care țin cabanosul cu penseta.
Sunt aproximativ aceleași valori pe care le are și ea, fiindcă nu pot să ne placă aceleași căcaturi și să avem o viață copycat. Însă avem același iOS în sânge și, de câțiva ani încoace, un proiect lego nou, Ştefan, care are nevoie mereu de piese noi, de ajustări, un proiect fără instrucțiuni (și dacă existau, le aruncam la coș), un om mic ce are încredere maximă în noi și care ne-a învățat cum se râde sănătos și fără motiv în mijlocul zilei.
De ce am scris rândurile astea? Fiindcă mă gândeam la niște oameni fără coaie sau ovare care își bat joc de destinele altora, care fac copii sau se căsătoresc și apoi își părăsesc copiii sau partenerii ca și cum ai da un sms la emisiunea “Românii beau ciment”.
Oamenii de genul acesta sunt niște pârliți ce încă nu au ars, dar a căror blană neepilată, când va începe să ardă de la singurătate, le va împuți iremediabil sufletul.
Nu există păcat mai mare decât să distrugi destinul cuiva după ce ți-ai asumat responsabilitatea că îl vei creiona, că vei participa la devenirea lui. Nu există explicații pentru asta, ci doar un caracter fetid, plin de sebum stătut, care se strânge ca un chist pe trahee.
Norocul celor părăsiți, dacă poate fi numit noroc (eu zic că da), e că loteria vieții are mai multe trageri.
Vedeți, cam ăsta e stilul de lecții de viață pe care îl ofer în viitoarea mea carte, “Școala Vietzii”
Nu ai rezervat încǎ noua mea carte?
Dă un email aici pentru precomandă:
Bǎi, cât tupeu jegos are Ciolacu în fizic!
Marcel Ciolacu a petrecut câteva zile la o cazare de lux de pe malul Lacului Garda, Italia, împreună cu Sorina Docuz, amanta reşapatǎ pe post de “partener civil”, aia despre care zicea cǎ nu o cunoaşte şi cǎ nu existǎ nicio pozǎ cu el, unde s-a hǎhǎit cu infractorul fugar PSD Ionel Arsene
Intrebat de presa ce si cum, domnul Ciolacu a zis nervos ca e viata personala.
„Am o rugăminte: ce fac eu personal nu privește pe nimeni”
Ce, ma? Viata personala? Ce faci TU personal?
Păi, în primul rând, tocmai că ești, nea Ciolacule, șeful Consiliului Județean Buzău, dacă buzoienii au fost atât de neinspirați încât să te aleagă din nou.
Dar ești și fost premier al acestei țări, precum și fost președinte al PSD. Atât trecutul tău „măreț”, cât și prezentul de ales local de rang înalt ar fi trebuit să te oblige să eviți asemenea întâlniri cu un corupt borât, urmărit internațional.
Auzi la Ciolacu ce standard moral are:
„Dacă stătea ilegal, aș fi anunțat autoritățile”
Între timp, pe site-ul Poliției Române
O să vă întrebați de ce i se zice Șosetuță.
Fiindcă a fost protagonistul unui scandal sexual, fiind filmat cu camera ascunsă dând la rame la o borfancă, dar „încălțat” în șosete.
Faza și mai tare e că Arsene, după ce o pune să „presteze”, îi face și morală și o trimite, ca un bun creștin, să facă o școală, să nu se mai prostitueze. După ce i-a dat-o sus.
Iată o versiune corectată, cu un ritm mai bun, păstrând tonul și mesajul:
Vreți videoul? Îl are nenea Alexa și pentru voi, dar doar pentru abonații plătitori.
Nu te stresa, e doar 26 de lei pe lună și merită să fii abonat aici, fiindcă este newsletterul de investigații nr. 1 din România.
Iar dacă te abonezi pe un an, adică plătești în avans 350 de lei, primești GRATUIT toate cele patru cărți scrise de mine, plus transportul, pe care îl suport tot eu.
Apasa subscribe!