Poezia asta de dragoste ce dǎ titlul celei de a şasea pânze din seria “Violatorul de vrǎbii” e una ciudatǎ şi frumoasǎ, aşa cǎ nu avea cum sǎ iasǎ decât un tablou cu atmosferǎ stranie, obsedantǎ. Sunt foarte mândru de ea, exprimǎ tot ce pot în materie de viziune artisticǎ. Şi pot, pot chiar mai mult.
Iatǎ poezia:


