N-ati fost prea curajosi, deci la numarul 700 voi scrie tot eu :).
Azi, avem doar vești proaste. Momente șocante. Îmi pare rău, dar trebuie să le vedeți. Sunt parte din viață, iar viața ne dă lecții supreme de instabilitate și imprevizibilitate.
Un moment foarte trist în Ecuador. Un preot ucis de un crucifix. Fix în moalele capului, în timpul ceremoniei transmise în direct pe internet.
Arhiepiscopia din Guayaquil, oraș de coastă situat la aproximativ 265 de kilometri sud-vest de capitala Quito, a anunțat că preotul se numea Patricio Sánchez, de la Biserica Perpetuo Socorro.
Imaginile filmate în timpul slujbei de sâmbătă seara arată cum un crucifix masiv se desprinde de pe peretele aflat deasupra altarului și îl lovește în cap pe Sánchez în timp ce acesta oficia liturghia.
Gluma zilei: Dumnezeu i-o fi zis: „Hai, repede, până la mine, că trebuie să îți zic ceva!”.
Dumnezeu să îl odihnească!
Un papagal de 13 ani din Bistrița, transferat abia recent la o școală, a atacat cu un cuțit o profesoară, rănind-o, și un elev, rănindu-l și pe el, în încercarea de a se răzbuna pe un alt coleg din rațiuni de urǎ pentru cǎ avea altǎ religie.
Din video-ul pe care vi-l arăt mai jos, cel mai tare mă intrigă violența absolut naturală cu care acest dobitoc de copil alege să-și lovească profesoara. Felul în care așteaptă după ușă ca s-o lovească mișelește.
Desigur, vă arăt aici și cum acest băiețel radicalizat și-a pregătit lovitura: postând pe TikTok, încă de la budă, ca un soi de sinucigaș moral, ceea ce urma să facă.
Cariciul ǎsta de mai jos cu fața angelicǎ era, de fapt, un monstruleț radicalizat: poza de la budǎ e fǎcutǎ cu câteva minute înaintea atacului.
Frapează felul elaborat al atitudinii sale teroriste, dar pe mine m-a frapat cel mai tare altceva, lucru remarcat de dimineață și de jurnalistul Raul Peterlin: incredibila solidaritate și incredibilul curaj al colegilor de clasă. Au sărit imediat și l-au imobilizat pe agresor, în timp ce alți români, maturi și mai experimentați, ar fi ales să se tireze. Pentru că așa se întâmplă pe străzile din România: dacă vezi o femeie agresată, întorci privirea sau fugi cât mai repede de acolo.
Asta e, poate, vestea bună a zilei dintre toate veștile rele. Că n-a murit nimeni, deși se puteau întâmpla chestii nasoale. Și că încă mai avem speranță în această generație de tineri care nu se lasă călcați în picioare în fața unui agresor cretin.
Sunt multe întrebări pe care trebuie să ni le punem, dar cele mai multe trebuie să și le pună chiar părinții acestui ceacănău. Din care, credeți-mă, nu mai scoți cetățean în veci pururi, indiferent câte dosare penale și școli de corecție o să urmeze. Odată radicalizat și alterat la căpuț, acest dobitoc va rămâne, din păcate, un imbecil social toată viața lui. Cred sincer că nu mai are nicio șansă să se repare. Ce-ai mai putea repara, după tot ce-a făcut, mai ales când peste 15 copii au avut atacuri de panică imediat după incident?
Vreau să coroborez știrea asta cu încă una, apărută de dimineață: copilul adjunctului șefului Poliției Locale din Sectorul 6 a fost arestat pentru trafic de droguri. Băiatul de polițist local împărțea cu larghețe, generoasă și lucrativă, marijuana și ecstasy în tot cartierul.
Având în vedere aceste două știri, am două lucruri pe care le vreau puse foarte repede pe biroul acestui tocilar de Luca Niculescu. Douǎ ordonanțe de urgențǎ, cǎci aici se impune urgența.
Unu: interzicerea accesului minorilor la social media până la 16 ani. N-are sens să mai discutăm de ce e nevoie de așa ceva. TikTok e o mizerie, o latrină, și accesul plozilor trebuie blocat. N-am chef să discut despre niciun drept al omului: oameni vor fi după 18 ani, până atunci sunt copiii noștri și nu trebuie alterați de mizeriile de acolo.
Doi: sper din inimă ca legea privind consumul de droguri în regim propriu să nu treacă. Mi-e foarte clar, și n-o să mă convingă nimeni de contrariu, că răul pornește de la consumatorii în regim propriu. Ei n-au de unde să-și procure drogurile decât de la traficanți, așa că intrăm într-un cerc vicios care nu poate fi rupt decât cu închisoare. Cât mai multă.
PS: Din pacate, micul gunoi de 13 ani si 6 luni nu va raspunde penal. Asa is legile cretine din Romania!
Ion Antonescu, ciorditorul de la Asociația Vânătorilor din Vâlcea
de Liviu Alexa
Pe 8 octombrie, președintele Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, avocatul de top Veronel Rădulescu, a trimis la București 38 de pagini cǎtre Consiliul AGVPS România, organizația-mamă a vânătorilor din țară, în persoana președintelui Ovidiu Ionescu și a președintelui executiv Mugurel Drăgănescu. Era cumva o cerere: dați-ne voie să-l dăm afară pe director. Dar cererea continea si un audit financiar care argumenta demiterea: o ciordeala de aproape 300 de mii de euro.
Ion Antonescu, directorul AJVPS Vâlcea, era suspendat din funcție, e în litigiu cu propria asociație și, potrivit statutului AJVPS Vâlcea, nu poate fi concediat fără avizul Consiliului AGVPS. De aia scrisoarea.
Auditul l-a făcut o firmă din afară, Audiprest SRL, prin auditorul Elena Laura Profeanu, angajată de Consiliu în iulie, după ce directorul refuzase în repetate rânduri să arate documentele.
Auditul a verificat anii 2023, 2024, 2025, primul semestru din 2026 și o operațiune din 2013. Nu s-a oprit la balanțe: a luat la mână facturi, contracte, extrase de cont, bonuri de consum, state de plată și declarațiile scrise ale paznicilor de vânătoare.
A ieșit un raport de aproape 2.500 de pagini, în șase bibliorafturi.
Scrisoarea către București e doar un rezumat, dar de-aia mă citiți: ca să vă fac să înțelegeți că din rezumate din astea, nebăgate în seamă, se fură în România cu carul.
Ani de zile, asociația vânătorilor din Vâlcea a funcționat ca o anexă a gospodăriei directorului Ion Antonescu: paznicii de vânătoare îi făceau gardul la fermă pe salariul asociației, asociația îi plătea internetul și televiziunea de acasă, motocultorul, cuptorul profesional, motorina pentru mașini care nu erau ale asociatiei. Te doare bila.
Porumbul pentru vânat, cumpărat de la propriii angajați, apărea pe hârtie în cantități de două-trei ori mai mari decât ce spun paznicii că a ajuns în pădure. Iar în 2013, 1,46 milioane de lei din conturile asociației au fost jucați la bursă printr-o casă de brokeraj în care același director avea 23% din acțiuni și scaun în consiliul de administrație.
Ciordeli incredibile.
Cenzorii n-au semnalat nimic. Adunarea Generală n-a aflat nimic. Până duminicǎ, adicǎ ieri…
O recepție semnată a doua zi
Pe 25 ianuarie 2026, Antonescu a semnat singur, în numele asociației, un contract cu firma Horel Alin Construct SRL pentru renovarea sediului clubului din Drăgășani. Nu vorbim de zugrăveli: ci despre consolidarea șarpantei, lucarne, recompartimentări, pardoseli, patru grupuri sanitare, uși, ferestre, curte, gard. Firma a fost aleasă fără alte oferte, fără să se verifice dacă e autorizată sau dacă are vreo legătură cu cineva din asociație. Contractul avea rubrici goale: valoarea, data de început și de sfârșit, etapele, garanția.
Manopera, 95.300 de lei, n-a fost aprobată de nimeni cu drept să o aprobe.
Pe 26 ianuarie, a doua zi, Antonescu a semnat un proces-verbal de recepție în care scrie că lucrările au fost executate conform contractului. Graficul anexat aceluiași contract prevedea 11 etape și 35-50 de zile lucrătoare. Nimeni n-a explicat cum s-au fǎcut toate astea într-o zi.
După această „recepție” integrală, firma a mai emis două facturi: una pe 30 ianuarie, de 27.225 lei cu TVA, pentru conservarea spațiilor și dezafectarea parchetului și tavanului, alta pe 6 martie, de 61.105 lei cu TVA, pentru structura metalică, grupurile sanitare și evacuarea molozului. Amândouă au fost plătite integral, la câteva zile de la emitere. Până la 31 mai, asociația a plătit pentru Drăgășani 164.949,40 lei. Nimeni n-a verificat nimic înainte de nicio plată.
Pe 4 august 2026, o comisie s-a dus la fața locului şi a fǎcut lista lucrărilor plătite și declarate recepționate care nu existau sau nu erau nici măcar începute: dezafectarea parchetului, rigidizarea acoperișului, lucarnele, pardoselile, compartimentările din panouri sandwich, tencuielile și vopsitoriile, ușile și ferestrele, fundațiile pentru grupurile sanitare, instalațiile de apă și canalizare, amenajarea curții, gardul și porțile.
Singurul lucru consemnat ca terminat: acoperișul buzilor, din panouri sandwich. Ușile și ferestrele facturate nu erau nicăieri în clădire. Nici materialele folosite nu au putut fi cuantificate: nu se știe cât beton, BCA, oțel, OSB sau profile HEA 200 au intrat în zidărie și câte ai luat alt drum. Proiect și autorizație de construire din… sulǎ.
Auditorul n-a putut calcula prejudiciul, tocmai pentru că nu există situații de lucrări după care să-l calculezi, așa cǎ a cerut o expertiză tehnică. S-a invocat o aprobare din aprilie 2026 pentru „o investiție nespecificată” de 230.000 lei. Doar că aprobarea a venit la trei luni după contract, când primele facturi erau deja plătite. Iar când Consiliul l-a chemat să prezinte situația lucrărilor și a costurilor, directorul n-a venit cu documentele.
Acesta este Ion Antonescu:
Paznicii, la cheremul boierului Ion Antonescu
Cea mai concretă parte a auditului nu vine din contabilitate, ci din declarațiile scrise a șase paznici de vânătoare: Călbărău Romică, Pătru Constantin, Popa Gheorghe Narcis, Popescu Gheorghe Adrian, Solomon Ștefan și Stănciulescu Cosmin Constantin. Toți spun același lucru. În timpul programului plătit de asociație, erau chemați să muncească la proprietățile directorului Ion Antonescu și ale inginerilor Neagoe Constantin Marius și Neagoe Sorin, doi papagali melteni ciorditori de porumb. Convocarea venea pe grupul de WhatsApp al salariaților.
Ce făceau “sclavii”: defrișări, tăiat și cărat lemne, garduri, semănat, treierat, împrăștiat îngrășăminte, lucrări în vii și livezi, recoltat cereale, încărcat și descărcat stupi, reparat utilaje agricole.
Călbărău a defrișat cu motocoasa personală și a pus mâna la un gard de vreo 1.300 de metri, trei-patru zile, de la 8 la 16. Pătru și Popa au defrișat o pădure de salcâm și au ridicat garduri de peste 1.000, respectiv 1.500 de metri, la proprietatea directorului din Goranu-Fețeni, în 2025 și 2026. Solomon Ștefan a tăiat lemne cu drujba lui și estimează cel puțin 60 de zile pe an lucrate pentru director. Popescu a cărat două zile crengi de pe terenul directorului; singurul lucru decontat a fost combustibilul mașinii lui personale.
Niciunul n-a primit un leu de la Antonescu. Salariul venea de la asociație, adică din cotizațiile vânătorilor. Pǎi, ce? Sǎ zicǎ mersi!
Oamenii aceștia au fost ținuți ani de zile cu salariul minim pe economie.
Banii AJVPS Vâlcea pentru folosința lui Antonescu. Pohtele lui premium: un motocultor, un cuptor premium de 16000 de lei, cratițe, telefoane mobile
Lista bunurilor cumpărate de asociație și găsite, potrivit auditului, în folosința personală a directorului începe cu un motocultor MOTOC 740 PS cu accesorii (45.102,92 lei), o remorcă pentru el (5.402,10 lei) și un cuptor profesional Rational (16.600 lei).
A luat şi telefoane. În decembrie 2023, asociația a cumpărat 14 telefoane Samsung Galaxy A14 (10.095 lei cu TVA); auditorul n-a putut afla cine le-a primit și unde sunt. În ianuarie 2024, un iPhone 15 Pro Max de 1TB (9.512 lei), cu adaptor și husă. În aprilie 2025, un iPhone 16 Pro Max de 1TB, Natural Titanium, de 9.079 lei, acoperit integral dintr-o reducere „Ofertă Business”, deci cu factura pe zero, dar tot bun al asociației, care trebuia înregistrat și predat cuiva pe semnătură. În octombrie 2025, un Apple Watch SE 3, plătit 785 lei. Pe 24 septembrie 2025, o cratiță antiaderentă de 535 de lei, pe factura asociației. Niciunul dintre aceste obiecte nu apare în registrul mijloacelor fixe sau în listele de inventar de la 31 decembrie 2025. Nu există nicio hârtie de predare către vreun utilizator.
Nu e totul. Şi-a pus şi cheltuielile casei pe AJVPS.
Din 25 ianuarie 2022, asociația a plătit lunar o linie de internet și televiziune instalată pe strada Sf. Calinic nr. 16 din Râmnicu Vâlcea, adresa de domiciliu a directorului. 18,38 euro pe lună, 54 de facturi, aproximativ 5.915 lei, 7.000 cu inflația. Patru ani și jumătate. Orange a mai identificat trei abonamente de telefonie mobilă de 9 euro pe lună, active din 2009 și folosite personal de Antonescu, pe care acesta a cerut să fie cesionate firmei pe care o controlează, SAN Rentier SRL. Din peste 30 de abonamente de mobil plătite de asociație, auditorul a găsit doar 7 folosite de personalul ei. Din 58 de abonamente pentru camere de supraveghere, 45.
Apoi motorina. În 2023, asociația a cheltuit 68.362 lei pe carburant fără să se poată urmări un litru de la pompă până la o deplasare în interesul ei.
Mașina directorului Antonescu, un Mitsubishi L200 cu numărul VL 01 VPS, a făcut între 2 și 4 mai 2023 trei plinuri de 60, 80 și 80 de litri în 39 de ore, ultimele două la 12 ore distanță!
Pe toată luna mai 2023, directorului i s-au trecut 470 de litri, adică 4.500-5.875 km, fără nicio foaie de parcurs. Tare, nu?
În 2024 s-ai topit 1.505 litri, din care doar 191 au putut fi legați de mașinile asociației; 87% au mers în alte vehicule, între care VL 25 SAN, mașina lui personală, iar 1.139 de litri în mașini pe care nimeni n-a putut să le identifice. Chiar şi după suspendare,directorul Antonescu a continuat să alimenteze pe contul asociației mașini folosite la ferma lui.
Porumbul care nu încape în camionetă
Hrănirea vânatului e o obligație legală a asociației și costă zeci de mii de lei pe an. La Vâlcea, porumbul se cumpăra în cea mai mare parte de la doi angajați, scuze, două brute: inginerul Neagoe Constantin Marius, prin întreprinderea lui individuală, și Neagoe Sorin Marius.
În 2023, 48.136 lei. În 2024, 57.200 lei, adică 83% din tot ce a cumpărat asociația. În 2025, 56.925 lei doar de la Neagoe Constantin Marius, 78% din aprovizionări. Toate „aprobate de director”. Fără oferte de la altcineva, fără declarație de conflict de interese, fără contract, fără bon de cântar, fără document de transport.
Apoi auditorul a pus față în față notele de recepție semnate de paznici cu ce spun paznicii că au primit.
În 2023, pentru patru paznici, actele spun 15.800 kg; oamenii spun 5.500-6.000. Lipsesc între 9.800 și 10.300 kg, aproape două treimi.
Băǎă, cum sǎ furi porumb?
Popa Gheorghe Narcis figurează cu 5.800 kg și spune că Neagoe Marius i-a adus cam 1.500. În 2024, Călbărău și Popa apar în acte cu 8.780 kg; ei au numărat sacii, 28 fiecare, cam 1.120 și 840 de kilograme. Au primit 22% din ce scrie pe hârtie. În 2025, pentru patru paznici, actele spun 15.700 kg, declarațiile 7.000-8.000. Jumătate.
Călbărău a mai spus ceva care contează mai mult decât cifrele: a semnat notele de recepție ulterior, convins că acolo sunt cantitățile primite, deși porumbul nu fusese cântărit. Semnătura de pe hârtie nu dovedește, deci, nicio verificare. Președintele vorbește direct, în scrisoare, de note de recepție „nereale, semnate sub presiunea furnizorului, inginer AJVPS” și anexează un ordin de plată de 63.184,75 lei către Neagoe Constantin Marius.
Stocul de porumb din contabilitate n-a fost confirmat niciodată printr-o numărătoare fizică, în niciun an. În primul semestru din 2026, cheltuiala cu hrana vânatului a fost de 37.298 lei, cea mai mare din toți anii verificați, cu 68% peste aceeași perioadă din 2025.
1,46 milioane de lei, jucați la bursă
Cea mai mare sumă din tot documentul nu e din anii auditați, ci din 2013, iar auditorul a verificat-o separat. Pe 25 ianuarie 2013, Ion Antonescu a semnat pentru AJVPS Vâlcea un contract de servicii de investiții financiare cu casa de brokeraj HARINVEST S.A. A semnat ca „Președinte”. Nu era președinte: registrul asociațiilor arată că președinte era, și atunci, Veronel Rădulescu, iar Antonescu era membru în Consiliu. Nu există hotărâre, delegare sau mandat care să explice în ce calitate a angajat asociația.
În baza contractului, asociația a trimis la HARINVEST 1.460.000 lei, în patru tranșe: 500.000 pe 25 ianuarie, 350.000 pe 18 februarie, 210.000 pe 22 august și 400.000 pe 12 septembrie 2013.
Ca să facă primele plăți, a lichidat anticipat depozite bancare. Banii n-au stat într-un depozit sau în obligațiuni. Au fost folosiți pentru cumpărări și vânzări repetate de instrumente financiare, deseori în aceeași zi, cu expunere pe indici ca DOW și DAX: 49.850 de unități cumpărate și vândute pe 13 februarie, 75.000 pe 1 martie, 150.000 pe 10 mai.
O asociație de vânători, care n-avea asta în obiectul de activitate și nici autorizație, făcea speculă la bursă cu cotizațiile membrilor. Riscul maxim, notează scrisoarea, era dizolvarea asociației pentru operațiuni neautorizate.
Oooo, dar mai am ceva interesant: la data aceea, Ion Antonescu deținea 8.163 de acțiuni HARINVEST, adică 23,0463% din companie, și era administrator și membru în consiliul ei de administrație, cu mandat din 2012 până în 2016. A dus banii asociației la o firmă în care avea aproape un sfert din acțiuni și pe care o conducea. Statutul AJVPS Vâlcea, la articolul 47, spune că membrul unui organ de conducere interesat personal într-o problemă nu poate participa la deliberare și la vot. Nu există nicio hârtie din care să rezulte că și-a declarat interesul. Nu există nici ordinele de tranzacționare, nici cine le-a dat, nici limite de risc, nici rapoarte lunare, nici lista participanților la vreo ședință care să fi aprobat ceva. HARINVEST a încasat comisioane de 15.088,67 lei. Auditorul a trimis asociației un chestionar cu 51 de întrebări despre această operațiune; la 40 dintre ele răspunsul a fost „nu” sau „nu se poate stabili”.
Firmele familiei și cenzorii care n-au văzut nimic
Contabila-șefă a asociației, Mihai Emanuela, a dat o notă explicativă pe care președintele o citează. Spune că din conturile AJVPS au fost plătite numeroase facturi către firmele familiei Antonescu — SAN MED SRL, SAN RENTIER SRL, SOCOM SA, SILVOTURIST SRL „și altele” — în condițiile în care, scrie ea, toți salariații știau că n-au în spate operațiuni reale.
Nu e totul. Toate spațiile comerciale de la parterul sediului asociației au fost înstrăinate, în timp, către familia directorului. Ultimul, în 2016, către SAN RENTIER SRL, firmă administrată de soția lui, Anișoara Antonescu.
Hotărârea de Consiliu care a permis vânzarea s-a luat într-o ședință la care președintele n-a fost convocat, cu șase din nouă membri prezenți. În procesul-verbal a fost trecut inginerul Neagoe Sorin, care n-a fost niciodată ales în Consiliu. Unul s-a abținut, iar votul lui Antonescu, aflat în conflict de interese și conducând el însuși ședința, a fost decisiv. Legal, au votat patru din nouă.
Cine trebuia să vadă toate astea? Comisia de cenzori, care după statut verifică întreaga activitate financiară și răspunde în fața Adunării Generale. N-a semnalat niciodată nimic: nici lipsa inventarului, nici porumbul, nici HARINVEST. Iar Adunarea Generală se pronunță asupra gestiunii exact pe baza raportului cenzorilor. Așa se face că membrii au aflat de la un auditor plătit din afară ceea ce ar fi trebuit să afle de la propriii lor oameni.
Nu e o poveste doar despre Vâlcea
În iunie anul acesta, DNA Cluj l-a “călcat” pe șeful AJVPS din județ. Tot pentru ciordeli financiare. Antonescu e pasibil de aceleași percheziții - mecanismul e același peste tot. O asociație de vânători e o entitate privată care trăiește din cotizații și administrează fonduri de vânătoare luate de la stat. Directorul semnează singur contracte și plăți. Îl controlează o comisie de cenzori aleasă dintre membri, care raportează o dată pe an unei Adunări Generale ce votează pe baza acelui raport.
Dacă cenzorii tac, nu vede nimeni nimic. Ca să-l dai afară pe director, îți trebuie avizul de la București. Ca să afli ce a făcut, trebuie să plătești un auditor din afară. Iar când directorul e încolțit, poate lovi în asociație prin Ministerul Mediului, care are puterea să-i ia fondurile de vânătoare, adică obiectul de activitate.
Ce ar putea însemna penal
Nimic din scrisoare nu e, deocamdată, o faptă penală. Dar poate deveni. Procurorii n-au fost sesizați, judecătorii nu s-au pronunțat. Dar faptele descrise, dacă se confirmă, se potrivesc pe câteva articole din Codul penal. Încadrările pe care le-ar lua în calcul o sesizare, pe înțelesul tuturor:
Delapidare (art. 295). Să folosești pentru tine sau pentru altul banii și bunurile pe care le administrezi în numele altcuiva. Aici intră motocultorul, cuptorul, internetul de acasă, motorina pentru mașini străine de asociație, paznicii trimiși la fermă. Directorul unei asociații private nu e funcționar public, dar articolul 308 îl prinde oricum, cu pedeapsa redusă cu o treime.
Gestiune frauduloasă (art. 242). Să produci cu rea-credință o pagubă patrimoniului pe care ai obligația să-l administrezi. Lucrările plătite și neexecutate de la Drăgășani, porumbul plătit și neprimit, creanțele lăsate să se prescrie.
Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322) și uz de fals (art. 323). Să întocmești sau să folosești un document privat care spune ceva neadevărat ca să produci un efect juridic. Procesul-verbal de recepție din 26 ianuarie, care atestă lucrări inexistente, și contractul HARINVEST semnat în calitatea de „președinte”.
Înșelăciune (art. 244). Doar dacă se demonstrează că cineva a fost indus în eroare ca să ia o decizie păgubitoare; nu rezultă automat din audit.
Infracțiuni fiscale, dacă verificările găsesc facturi fără operațiuni reale sau sustrageri de la plata taxelor, cum sugerează nota contabilei despre firmele familiei.
Documentul conține suficiente indicii ca să justifice o sesizare penală, iar adresa firească e Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.