Opus nr. 267 - Ordinarii de la Roche Romania si-au luat-o definitiv in freza. Mezeluri curate, dar scumpe versus mizerii otravitoare si ieftine. Il bate Cristi Diaconescu pe Geoana la procente?
E duminica, ceva mai relaxat de citit pentru voi.
Sociologu Mirel Palada ne arata radiografia momentului la prezidentiale
Palada sustine ca bataia mare va fi pe locul 2, fiindca asa ii arata datele recoltate, si pe EL il cred. Eu cred ca Ciuca intra in finala, fiindca Simion e terminat de contestarile interne, de lipsa de inteligenta si de loviturile care i se pregatesc. Liberalii se vor mobiliza pe ultima suta de metri, ca asa fac ei. Daca nu o vor faceā¦
Surpriza este insa Cristi Diaconescu, un candidat foarte decent, dar fara bani de promovare. Chiar si asa, e acolo langa Mirciulica Geoana care tocmai ce o ia peste bot din toate punctele cardinale.
Cel mai recent sondaj Sociopol, realizat imediat dupÄ interdicČia CCR ca Diana ČoČoacÄ sÄ candideze la alegerile prezidenČiale, relevÄ evoluČii electorale semnificative.
Marcel Ciolacu (PSD) Ć®Či pÄstreazÄ Ć®n continuare supremaČia, ocupĆ¢nd locul Ć®ntĆ¢i Ć®n ierarhia de vot cu 26%. Acest procent Ć®i asigurÄ intrarea fÄrÄ probleme Ć®n turul doi, din poziČia de cĆ¢ČtigÄtor clar al turului 1.
Cel de-al doilea loc Ć®n finala turului doi este puternic contestat de George Simion (AUR), cu 19%, Či de Nicolae CiucÄ (PNL) cu 17%. CompetiČia dintre aceČtia doi rÄmĆ¢ne Ć®n continuare strĆ¢nsÄ Či va reprezenta, cu siguranČÄ, momentul de suspans al acestei campanii electorale.
UrmÄtoarea poziČie este ocupatÄ de Elena Lasconi (USR), pe locul patru, cu 12%. Lasconi prezintÄ o evoluČie relativ constantÄ Ć®n sondajele Sociopol.
UrmÄtoarea poziČie, locul cinci, este contestat de independenČii Mircea GeoanÄ, cu 10%, Či Cristian Diaconescu, cu 9%. GeoanÄ este Ć®ntr-o scÄdere semnificativÄ. Din contrÄ, Diaconescu este Ć®n creČtere.
CeilalČi candidaČi obČin scoruri reziduale, de maxim douÄ puncte procentuale, Či nu conteazÄ semnificativ Ć®n economia competiČiei.
Participarea la vot Ć®n ČarÄ este estimatÄ la 53% (likely voters). ČinĆ¢nd cont Či de diaspora, estimÄm o participare finalÄ la vot Ć®n turul unu uČor peste 55%.
Cursa pentru intrarea Ć®n finala turului doi rÄmĆ¢ne Ć®n continuare intensÄ. Pe lĆ¢ngÄ Ciolacu, desprins deja de restul plutonului, Ć®ntrebarea este: cine va fi al doilea care intrÄ Ć®n finalÄ ā Simion sau CiucÄ?
Sondajul este reprezentativ pentru populaÅ£ia adultÄ neinstituÅ£ionalizatÄ cu rezidenČa Ć®n RomĆ¢nia. Volumul eÅantionului: 1,004 persoane.
Perioada de culegere a datelor: 7 ā 9 octombrie 2024. Metoda culegerii datelor: interviuri telefonice (CATI). Marja de eroare, la un nivel de Ć®ncredere de 95%, este de +/- 3.2%.
Cu dreptate, despre UDMR
Expertul in GDPR Tudor Galos ar putea foarte bine sa scrie si analize politice, caci are dreptate cam in tot ce scrie:
Niste cuvinte excelente ale lui Steinhardt, spre aducere aminte
Bunatatea sufleteasca versus cinism. V-am mai spus eu si in alte dati: inteligenta emotionala e mai importanta decat orice IQ sau Lamborghini:
āDegeaba le-am avea pe toate: inteligenÅ£a, cultura, isteÅ£imea, supracultura, doctoratele, supra doctoratele, dacÄ suntem rÄi, haini, mojici Åi vulgari, proÅti Åi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sĆ¢mbetei Åi inteligenÅ£a, Åi erudiÅ£ia, Åi supradoctoratele, Åi toate congresele internaÅ£ionale la care luÄm parte, Åi toate bursele pentru studii pe care le cĆ¢ÅtigÄm prin concursuri severe.
Nimic nu poate Ć®nlocui Åi suplini niÅ£icÄ bunÄtate sufleteascÄ, niÅ£icÄ bunÄvoinÅ£Ä, toleranÅ£Ä, Ć®nÅ£elegere. NiÅ£icÄ susÅ£inutÄ bunÄ-cuviintÄ.
2. BunÄtatea sufleteascÄ nu-i o virtute subtilÄ Åi rafinatÄ, e un atribut de bazÄ al fiinÅ£ei omeneÅti si totodatÄ un atribut al culturii.
Åtim cÄ de-am vorbi toate limbile Či toate dialectele pÄmĆ¢ntului Åi de-am fi capabili sÄ clasificÄm conform cu clasificarea zecimalÄ toate volumele tipÄrite Ć®n toate limbile pÄmĆ¢ntului, de la Gutenberg Åi pĆ¢nÄ astÄzi, Či de am fi tobÄ de carte si de erudiÅ£ie, Či de am cunoaste Ć®ntrebuinÅ£area tuturor termenilor specifici tuturor ÅtiinÅ£elor Åi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culÅ£i dacÄ suntem niÅte pizmÄreÅ£i, niÅte bÄdÄrani Åi niÅte rÄi la suflet.
CÄ ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunoÅtinÅ£e, ci o subÅ£irime a caracterului Åi capacitatea de a nu considera bunÄtatea drept o simplÄ virtute desuetÄ Åi sentimentalÄā.
(Nicolae Steinhardt ā Primejdia mÄrturisirii)
Mai avem putin zile cu Prostul Romaniei
Niste baieti amabili au facut porcaria asta de fake pe baza AI, a iesit surprinzator de bine si il pune in āvaloareā pe cel mai nesimtit presedinte din istoria Romaniei.
Jegosii de la Roche Romania au luat-o peste dinti
Gigantul farmaceutic Roche, cu produse ce acopera zonele de oncologie, hematologie, neurologie, oftalmologie Či boli rare, face de ani de zile porcarii in Romania, de la spaguit de medici prin sponsorizari mascate pana la practici anticoncurentiale.
Doar ca tarania lipsita de etica si-a gasit nanasul, in Consiliul Concurentei, pe care il laud dupa multa vreme.
Fiindca asta e o veste mare:
CONSILIUL CONCURENČEI A CĆČTIGAT PROCESUL CU ROCHE ROMĆNIA
Pentru ca nenorocitii de la Roche Romania au avut tupeul sa conteste in instanta amenda Consiliului Concurentei. Ei bine, vor plati peste 9 milioane de euro!
āFelicitariā maxime lui Andrei Visan, administratorul ācarciumiiā Roche din Romania! Dar, sa citim CE au facut nesimtitii pe piata de medicamente oncologice, ca e foarte important:
āĆnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie a confirmat definitiv Ć®ncÄlcarea Legii ConcurenÅ£ei de cÄtre Roche RomĆ¢nia SRL, care a abuzat de poziÅ£ia sa dominantÄ pe piaČa unor produse oncologice din RomĆ¢nia.
Autoritatea de concurenČÄ a sancÅ£ionat, Ć®n anul 2019, compania farmaceuticÄ Roche RomĆ¢nia SRL cu amenzi Ć®n valoare totalÄ de 44,168 milioane lei (9,47 milioane euro) pentru adoptarea unei strategii menite sÄ elimine concurenČa la licitaČiile publice pentru medicamentele care conČin rituximab, trastuzumab, cu scopul de a Ć®ntĆ¢rzia intrarea pe piaČÄ a unor medicamente biosimilare.
Astfel, Roche a vĆ¢ndut medicamentele ce conČineau Rituximab Či Trastuzumab cÄtre distribuitorii parteneri, care i-au fost Či concurenČi la licitaČii, dar preČul oferit acestora a fost mai mare decĆ¢t preČul sÄu de ofertare la licitaČiile publice. Ćn felul acesta, Roche Či-a eliminat concurenČa la licitaČii, deoarece distribuitorii nu au putut participa Ć®n cadrul acestor proceduri Ć®n condiČii rezonabile, care sÄ le asigure desfÄČurarea activitÄČii Ć®n mod eficient (profitabil).
Roche a contestat decizia de sancČionare, dar atĆ¢t prima instanČÄ (Curtea de Apel BucureČti), cĆ¢t Či Ćnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie au respins acČiunea companiei farmaceutice ca fiind neĆ®ntemeiatÄā
Va reamintesc cÄ Roche a mai fost sancČionatÄ pentru cÄ, Ć®n aceeaČi perioadÄ, 2017 ā 2019, a implementat o strategie pentru a Ć®mpiedica vĆ¢nzÄrile de medicamente concurente, mai ieftine, care conÅ£in substanÅ£a activÄ Erlotinib. Din strategia Roche au fÄcut parte direcČionarea pacienČilor cÄtre propriul produs, mai scump, Tarceva, prin cardul de pacient Roche Či call center-ul Roche, Či acoperirea diferenČei de preČ ce ar fi trebuit plÄtitÄ de cÄtre pacienÅ£i la achiziÅ£ia Tarceva, pentru ca aceČtia sÄ nu cumpere un alt medicament similar.
Eu am insa o alta problema care tine de ANAF: nu e nimeni curios de la Marii Contribuabili din cadrul ANAF de ce Roche Romania declara atat de putin profit la o cifra asa de mare de afaceri? Adica ar merita un control⦠ca mie imi pute a spalare de bani cat casa.
S-a adoptat recent de cÄtre Plenul Camerei DeputaČilor proiectul de lege care prevede ca statul romĆ¢n sÄ suporte cheltuielile de repatriere a cetÄČenilor romĆ¢ni decedaČi Ć®n strÄinÄtate.
Statul romĆ¢n va suporta cheltuielile de repatriere a cetÄÅ£enilor romĆ¢ni decedaÅ£i Ć®n strÄinÄtate, la cererea familiei, Ć®n limita a 5.000 de euro pentru fiecare persoanÄ decedatÄ.
Traiesc sentimente āmixeā, cum zic pustii de pe internet, pe de o parte e bine ca statul romĆ¢n Ć®Či asumÄ responsabilitatea faČÄ de cetÄČenii sÄi, indiferent de locul Ć®n care se aflÄ, Či oferÄ sprijin familiilor Ć®ndurerate Ć®n momente dificile.
Pe de alta parte, parca nu as plati bani pentru a aduce in tara cadavrele traficantilor romani de droguri sau ale cersetorilor din Londra.
No, asta e sentimentul meu acum.
Una buna de la genialul caricaturist Patrascan
Cum Či-au pierdut vocea profesorii din UniversitÄČi
Il cunosc pe Sorin Borza de peste 20 de ani asa ca va recomand cu toata increderea textul excelent al acestui profesor curajos care vorbeste despre problemele grave din mediul universitar, culmea, exact alea pe care le are si Romania, in general.
Sorin Borza este conferenČiar la Facultatea de ÅtiinÅ£e Politice Åi ÅtiinÅ£ele ComunicÄrii, Universitatea din Oradea. Doctor Ć®n filosofie Universitatea BabeÅ Bolyai Cluj cu teza āConceptul de eikĆ“n Ć®n filosofia lui Platonā, cu distincÅ£ia Magna Cum Laudae
āFaptul cÄ Ć®ncepĆ¢nd cu 2023 UniversitÄČile din Romania au pÄrÄsit in corpore top 1000 Shanghai e mai degrabÄ un detaliu periferic al unui tablou fÄrÄ istorie. ĆntĆ¢mplarea e, pĆ¢nÄ la urmÄ, explicabilÄ. Ćn raport cu creČterea alarmantÄ a deficitelor bugetare sau dansul hipnotic al metodologiilor de calcul pe care Ć®l pretinde noua Lege a pensiilor, povestea ierarhizÄrii instituČiilor de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt superior poate pÄrea un moft de primadonÄ. Societatea romĆ¢neascÄ are Ć®n mod evident griji mai urgente.
Chiar Či proaspÄta Lege a Ć®nvÄČÄmĆ¢ntului superior (199/2023) promulgatÄ sub patronajul matern al unui ministru cu merite politice indiscutabile s-ar fi strecurat feritÄ de indignÄri de operetÄ dacÄ nu ar fi iritat o parte a publicului cu pretenČii intelectuale ā Ć®n principal prin eternizarea Ć®n funcČii a unor rectori a cÄror rezilienČÄ la butoane avea sÄ ilustreze cu asupra de mÄsurÄ cÄ nimic nu funcČioneazÄ mai armonic Ć®n mediul academic romĆ¢nesc Ć®n afara exerciČiilor de vasalitate profitabilÄ.
Cred cÄ retorica piČigÄiatÄ contra ātotalitarismului academicā, leit-motiv critic al unui document Ć®mpÄnat cu erori mult mai grave, ar fi pierdere de vreme. Mi se pare inutilÄ orice glossÄ tematicÄ atĆ¢t timp cĆ¢t (pentru oricine n-are rÄbdare cu ieremiade provinciale) e evident faptul cÄ cei care ar fi avut autoritatea moralÄ Či instrumente practice de a schimba ceva nu au livrat pĆ¢nÄ acum decĆ¢t delimitÄri politicoase. Motiv pentru care nu-mi provoacÄ nici o plÄcere plimbarea Ā cu aer sfÄtos a unor sentinČe care cĆ¢ntÄ prohodul educaČiei Ć®n ābiata ČÄriČoarÄā. DupÄ cĆ¢t am reuČit eu sÄ vÄd, cliČeul pietrificÄrii Ć®n funcČii a gestionarilor de doctorate (despre care avem date clare Či dovezi cu carul) Ć®l scoatem de la naftalinÄ doar atunci cĆ¢nd se Ć®mpiedicÄ de el āinteresul naČionalā.
Reforma educaČiei Či āRomĆ¢nia educatÄā (proiectul prezidenČial) au primit suficiente diagnoze critice Ć®ncĆ¢t orice analizÄ sociometricÄ sau grupaj de date nu ar face decĆ¢t sÄ dea apÄ la moarÄ unor acuze de subiectivism interpretativ. Cifrele nu spun, pĆ¢nÄ la urmÄ prea multe, fiindcÄ lectura lor se face mereu Ć®ntr-un unghi de fugÄ pe care Ć®l putem (sau nu) lua Ć®n considerare.
FÄrÄ sÄ ridic aici pretenČii analitice cu fundament ČtiinČific, vreau doar sÄ observ cÄ, dincolo de diverse neajunsuri cu caracter specific (domenial), nu gÄsim Ć®n mediul universitar din RomĆ¢nia boli pe care societatea romĆ¢neascÄ Ć®n ansamblu sÄ nu le fi avut. Ca parte a acestei realitÄČi sociale ā Ć®n oricare dintre UniversitÄČile noastre (cu nume mai bun sau mai puČin respectabil) vom gÄsi plagiat, hÄrČuire sexualÄ, corupČie, nepotism Či, Ć®n general orice alte fapte pe care Codul de eticÄ (obligatoriu prin lege Či care face parte integrantÄ din Carta UniversitÄČii) le Ć®ncrimineazÄ. MentalitÄČile cu care oamenii intrÄ pe porČile UniversitÄČile nu se opresc la barierÄ ā ele predeterminÄ colectiv alegeri intelectuale Či, mai general, o atitudine faČÄ de studiile superioare. Simplist spus ā nu cred cÄ e raČional sÄ avem faČÄ de universitate aČteptÄri pe care societatea (prin majoritÄČi de necontestat) le trÄdeazÄ continuu. Universitatea nu e āun turn de fildeČā Či ar fi o smintealÄ sÄ ne aČteptÄm sÄ fie aČa fiindcÄ profesorii Či studenČii vin din stradÄ Či (uneori prea abrupt) se Ć®ntorc pe stradÄ.
FÄrÄ sÄ forČez concluzii ā e de bun simČ sÄ convenim cÄ Ć®n nicio Universitate nu ne lipsesc reglementÄrile, nici procedurile Či, Ć®n general, avem un cadru legislativ onorabil pentru orice prezumptivÄ āieČire Ć®n decorā a vreunui membru al corpului academic. Din pÄcate, o serie de cazuri de notorietate instrumentate recent (ānu spui cine, persoane importanteā¦ā) nu fac decĆ¢t sÄ confirme cliČeul conform cÄruia āaranjamentul bate regulamentulā. Cine a fÄcut mÄcar un pas pe culoarele unei UniversitÄČi Čtie exact ce spun: Comisiile de EticÄ sunt complet decorative Či potopul de regulamente (ROF, proceduri, circuite birocratice) nu fac decĆ¢t sÄ descurajeze orice neofit pus pe fapte bune. Procedurile sunt ā primitiv spus ā Ā ābiciul din cuiā pe care toate societÄČile asimetrice (Coleman, S., 1982) l-au folosit pentru a impune āordineā Či consens ideologic. Avem un regulament pentru orice, dar asta produce efecte dacÄ cineva ne poate spune cĆ¢nd el se aplicÄ Či cĆ¢nd avem de-a face cu oarecari excepČii.
Elita universitarÄ din RomĆ¢nia e parte a unei societÄČi care a prÄbuČit Ć®ncrederea Či respectul pentru lideri. Ea se miČcÄ sincron cu imperativele unei clase politice care agitÄ stindardul āinteresului generalā, dar a pierdut contactul cu asfaltul. RealitÄČi respinse cu documente Ć®nnÄmolite Ć®n cifre Či inČi complet decolaČi din ograda evidenČei ā asta e oferta pe care un sistem greoi Či politizat o poate face societÄČii romaneČti. Universitatea se miČcÄ administrativ Ć®ntr-un cerc vicios Či asta meritÄ sÄ fie obiect al unei analize focusate: cei care promit (la nivel guvernamental) soluČii vor un cec Ć®n alb Či resping infatuat orice chestionare a competenČei lor strategice. Ei cer disciplinÄ Či acČiune consensualÄ Či, dincolo de deschiderea formalÄ pentru dialog, privesc propriile decizii ca efect al unor modelÄri āČtiinČificeā de date. Nimic din toate astea nu poate āpune batistaā peste eČecul masiv de sistem: cei mai buni copii nu aleg sÄ studieze Ć®n ČarÄ, cercetarea ČtiinČificÄ e subfinanČatÄ cronic, criteriile formale de avansare Ć®n Universitate au Ć®nscÄunat ābirocraČia luminatÄā Ć®n cancelarii. Lista problemelor e mult mai lungÄ ā folosesc aici exemplele doar pentru a ilustra ceea ce Ć®ntreg mediul academic Čtie foarte bine: cÄ āĆ®mpÄratul e golā. Atunci, de ce tac molcom profesorii din Universitate ā de vreme ce niciunul nu pun pe masÄ (Ć®n afara unor respectabile excepČii) argumente solide Ć®mpotrivÄ?
E Ć®nvederat cÄ orice elitÄ care premiazÄ gĆ¢ndirea disciplinatÄ nu se miČcÄ Ć®n cÄutarea adevÄrului ā scopul ei rÄmĆ¢ne regularizarea spaČiului de interacČiune publicÄ. Cercetarea din UniversitÄČi nu e strÄinÄ acestui sincronism: preocupatÄ exclusiv de accesul la resurse, ea Ć®nseČi produce legitimitate pentru mecanisme care pot servi mai apoi ca pĆ¢rghii de putere. CliČeul conform cÄruia āmai multÄ cunoaČtere egal mai multÄ democraČieā a fost rostogolit inerČial de o seamÄ de interpretÄri slabe care urmeazÄ Ć®n mod reducČionist o veche idee platonicianÄ. O repunere decentÄ Ć®n context nu poate trece sub tÄcere Ć®ntĆ¢mplarea cÄ societatea bazatÄ pe cunoaČtere (Drucker, P., 1990) finanČeazÄ generos cercetÄri pe care le poate folosi ca argument Ć®n discursul de autorizare a propriilor decizii. UniversitÄČile din RomĆ¢nia au bani Či primesc cu atĆ¢t mai mulČi cu cĆ¢t se antreneazÄ mai adĆ¢nc Ć®n acest joc de complicitÄČi. Conceptul de autonomie universitarÄ primeČte o lecturÄ pe contrasens: rectorii au mĆ¢nÄ liberÄ Či Ć®Či edificÄ propria piramidÄ de vasalitÄČi care lichideazÄ de facto orice Ć®ncercare de contestare a sistemului asimetric de participare la procesul de luare a deciziei. Se vede cu ochiul liber cÄ cine Ć®Či impune voinČa doar pe baza articolului unui regulament o poate face foarte bine Či Ć®nainte ca acesta sÄ fi fost scris. Ćn ciuda pretenČiilor de obiectivitate, societatea proceduralÄ(Borza 2022) nu e cu nimic mai onestÄ Ć®n raport cu interesele partizane: Ć®n definitiv ā cine scrie procedura o face prezervĆ¢nd Ć®n subtext algoritmi care securizeazÄ propria poziČie de dominare. Orice elitÄ propune interacČiuni armonice, dar numai atĆ¢ta vreme cĆ¢t acestea stabilizeazÄ sociostaza (raporturile consacrate de putere). Tirania procedurilor este opera āstÄpĆ¢nilor fÄrÄ chipā ā Ć®n mod paradoxal aceeaČi care ne zĆ¢mbesc pe hol Ć®n fiecare zi. Regulamentul este doar scutul procedural Ć®n spatele cÄruia cineva a proiectat un scenariu Ć®n care propriile interese primesc un cĆ¢mp acomodat de afirmare. Birocratizarea excesivÄ a UniversitÄČii este una dintre cauzele scÄderii standardelor de performanČÄ pe care le Ć®nregistreazÄ Ć®n ratingurile internaČionale educaČia superioarÄ din RomĆ¢nia. ĆngropatÄ Ć®n proceduri ā Universitatea formalizeazÄ pÄgubos un proces care trebuie conectat Ć®n mod natural unei gĆ¢ndiri asumate. Se vede bine cum scandalurile publice care au afectat Čcoli superioare de relativ prestigiu nu au putut fi Ć®mpiedicate de proceduri scrise de persoane care treceau drept autoritÄČi Ć®n domeniu. Či nu e atunci deloc surprinzÄtor cÄ Ć®n spaČiul public o seamÄ de voci din Universitate sunt privite cu suspiciune.
Ā Faptul cÄ Universitatea nu mai gĆ¢ndeČte e desigur o alegorie criticÄ Ć®n tuČÄ caricaturalÄ. Dar ea nu e lipsitÄ de un oarecare realism simbolic de vreme ce majoritatea covĆ¢rČitoare a universitarilor vor admite fÄrÄ obiecČii de principiu cÄ nivelul mediu al calitÄČii studenČilor a scÄzut constant Ć®n ultimii 30 de ani. Universitatea Ć®nseČi (centratÄ pe student?) fixatÄ pe transmitere de abilitÄČi are tot mai puČinÄ vreme pentru cÄutarea adevÄrului. Ćn mediul academic nu mai respirÄ o comunitate de cunoaČtere ā profesorii fac āinstructajeā (nu cursuri) fiindcÄ piaČa muncii cere Či plÄteČte inČi care pot executat (la nivelul unor standarde) o anumitÄ sarcinÄ. ComunitÄČile de clarificare din UniversitÄČi nu deruleazÄ activitÄČi (de niciun fel) Ć®n afara acestei scheme de principiu dictatÄ politic. E legiferat faptul cÄ Ć®n Universitate nu se face politicÄ. ĆnsÄ virajul conceptual al programului dupÄ care funcČioneazÄ educaČia superioarÄ e un reflex al acestui angajament. Chiar dacÄ nu vorbim Ć®n cazul anumitor comunitÄČi de clarificare de o rudimentarÄ āpunere a ČtiinČei Ć®n slujba unui regim politicāĀ (vezi nazismul sau comunismul) rolul lor Ć®n cadrul societÄČilor procedurale nu e deloc lipsit de consecinČe. ExistÄ autori care privesc preocuparea pentru analiza cantitativÄ ca pe un simptom al ācolonialismului intelectualā eurocentric (Fals Borda, O. Či LE Moro-Osejo, 2003) sau interpreteazÄ relaČiile Ć®ntre lecturile algoritmice ale datelor de cercetare ca formule post-feudale menite sÄ reproducÄ ierarhii premoderne de putere. (Habermas 1962, Neckel 2019, Borza 2022). Politizarea mediului academic (fie Či prin simpla cooptare a conducerii universitÄČilor Ć®n guvern sau Ć®n Parlament) nu e un fapt lipsit de efecte: Ć®ntre membrii de rĆ¢nd ai corpului academic Či cei care ocupÄ poziČii de autoritate publicÄ ia naČtere o diferenČÄ de putere semnificativÄ. Pe fondul acesteia āspaČiul de exprimare liberÄ a alternativelor de opinie este redus dramatic. Limitarea de cĆ¢mp a discursului de contestare sÄrÄceČte grav viaČa academicÄ. Universitatea tace atunci cĆ¢nd Ć®ntre zidurile sale se Ć®nstÄpĆ¢neČte frica. Nu ne putem aČtepta ca un asemenea diagnostic sÄ fie popular ā dar previzibila lui lipsÄ de rating nu e nici pe departe o dovadÄ suficientÄ cÄ ar fi fals.
Ce cred cÄ poate fi la fel de grav Či apare Ć®ngrijorÄtor pe fondul posibilitÄČilor oferite de noile tehnologii (Ć®n primul rĆ¢nd creČterea puterii de computaČie) ā problema alinierii (Bostrom, N. 2014) ā mai precis rafinarea instrumentarului de desfiinČare sistematicÄ a discursului de contestare Ć®n comunitÄČile de cunoaČtere. UniversitÄČile concureazÄ dintotdeauna, dar acum o fac Ć®n terenul unui consens metodic care le condiČioneazÄ poziČia de prestigiu. ČtiinČa geloasÄ are indicatori unidimensionali (impact, relevanČÄ scientometricÄ) Či nu mai lucreazÄ aproape deloc Ć®n afara metodologiilor validate. Universitatea nu mai este de-acum un loc al dialogului polifonic, ci un cor indistinct ai cÄror membri nu Ć®Či permit sÄ rateze partitura. āEchipe de cercetareā publicÄ studii colective Či nimeni nu sesizeazÄ ridicolul situaČiei in care avem ācercetÄtoriā care au 2 articole ČtiinČifice pe sÄptÄmĆ¢nÄ (desigur numÄrul mediu de autori la aceste āproducČii ČtiinČifice colectiveā este Či el din 2 cifre)Ā Posibilitatea de a cĆ¢nta fals e redusÄ, la drept vorbind cine vrea poate chiar sÄ mimeze participarea la concert ā e suficient sÄ miČte buzele. Faptul cÄ instrumente procedurale la Ć®ndemĆ¢nÄ (chat GPT, dar nu numai) permit aproape oricui sÄ propunÄ soluČii pentru probleme care implicau pĆ¢nÄ nu demult grade avansate de cunoaČtere are efecte perverse. Pe baza unor āreČeteā simplificate orice veleitar poate obČine alternative imediate pentru nevoi (reale sau Ć®nchipuite) care cereau Ć®n trecut un volum considerabil de efort. OdatÄ cu generalizarea tehnologiilor moderne de calcul Či pe fondul unei recalibrÄri normative a judecÄČilor comune (facem mai degrabÄ āceea ce e corectā Či nu neapÄrat āceea ce e bineā ) societatea se confruntÄ cu o provocare fÄrÄ precedent: iluzia competenČei generalizate submineazÄ un model ierarhic se societate structuratÄ categorial plecĆ¢nd de la āce Čtie cinevaā.Ā CĆ¢nd aproape oricine poate sÄ facÄ ceva (apelĆ¢nd mimetic la tutoriale) valoarea socialÄ a actului Ć®nČelegerii (cum facem cevaČi mai ales de ce) se pierde.
Proiectarea UniversitÄČii ca arbitru al unei pieČe a prestigiului Či calibrarea actului de gĆ¢ndire ca āsinapsÄ socialÄā (Cozolino, L. 2014) a permis naČterea unei āČtiinČeā care Ć®Či extrage relevanČa din succesul de public. UniversitÄČile au devenit, Ć®n acest sens, bastarzi politici ai erei post-adevÄr. Michel Foucault remarca Ć®ncÄ Ć®nainte de anii 90 interacČiunea puternicÄ Ć®ntre discurs, dinamica puterii Či un anumit āregim al adevÄruluiā. AceastÄ conexiune Ć®ntreČine Ć®n zilele noastre diverse forme de narcisism academic concretizat masiv Ć®n autism periferic Či vasalitate intelectualÄ. ProducČia contemporanÄ de rezultate ČtiinČifice are loc Ć®n spaČiul unor laboratoare care impun metode computaČionale de interpretare a datelor Či Ć®ntreČin modele mecanice de mÄsurare a valorii sociale a cunoaČterii. AceastÄ modelare proceduralÄ interacČiunilor cu munca de cercetare are reflexe nemijlocite la nivelul mediului universitar Či schimbÄ natura raporturilor omului modern cu adevÄrul. Nu sunt mulČi oameni care fac legÄtura Ć®ntre propriile drepturi Či libertÄČi politice Či modul cotidian Ć®n care ne raportÄm la cunoaČtere Či adevÄr. DacÄ aceastÄ legÄturÄ existÄ totuČi ā Ć®ntrebarea āDe ce tac profesorii din Universitate?ā se dovedeČte mai importantÄ pentru viaČa cotidianÄ decĆ¢t ar fi gata sÄ accepte ālogica stomaculuiā.
AČa cum am Ć®ncercat sÄ argumentez, democratizarea accesului la date nu reflectÄ un progres efectiv de cunoaČtere capabil sÄ asigure indivizilor performanČi (Ć®n sensul Ć®nČelegerii) avantaje reale Ć®n competiČia socialÄ. Expresia ādemocraČie a cunoaČteriiā (Inerarity 2013) circulÄ azi cu interpretÄri bazate pe o deplasare radicalÄ de accent:Ā e vÄdit faptul cÄ interesul UniversitÄČilor e Ć®ndreptat spre acea cunoaČtere care produce efecte nemijlocite Ć®n planul interacČiunii sociale Či numai Ć®n subsidiar spre o cunoaČtere care fixeazÄ o Ć®nČelegere a lumii (ca act al spiritului) ori un raport temeinic cu adevÄrul. Indivizii Či-au schimbat treptat poziČia faČÄ de cunoaČterea Či cercetarea fundamentalÄ tocmai pentru cÄ valoarea socialÄ a actului de descoperire a adevÄrului pare Ć®n continuÄ scÄdere. āCrahul adevÄruluiā pe piaČa cercetÄrii ČtiinČifice nu e un diagnostic lipsit de consecinČe Ć®n spaČiul cotidian: democraČia Ć®nseČi are de rÄspuns unor provocÄri pe care societÄČile din trecut nu le cunoČteau.
Universitatea a Ć®ncetat sÄ fie un sanctuar al curiozitÄČii dezinteresate pentru naturÄ, artÄ (Či adevÄr) deĆ®ndatÄ ce comunitÄČile de cunoaČtere tradiČionale au devenit modeste ācomunitÄČi de clarificareā. Ćn rĆ¢ndul membrilor acestor comunitÄČi Ć®ndoiala (filosoficÄ ori nu) e lipsitÄ de popularitate. GĆ¢ndirii metafizice i se cere sÄ facÄ pasul Ć®napoi sub pretextul cÄ nu asigurÄ randamentul Či claritatea pe care o impune orice cercetare fÄcutÄ dupÄ proceduri validate. Munca de cercetare pare ghidatÄ de un unic principiu: spune ce-mi promiČi cÄ vei putea face cu ČtiinČa ta sau, de nu, sÄ taci pe vecie. O seamÄ de profesori din UniversitÄČi tac, dar nu pentru cÄ aceste obiecČii le apar Ć®ntemeiate, ci mai degrabÄ din pricina faptului cÄ nu concep sÄ asume riscurile pe care le atrage dupÄ sine un discurs deschis de contestare a unui model de a face ČtiinČÄ care promite pe termen scurt recunoaČtere publicÄ Či bani. Ćn tÄcerea acesta se decide pĆ¢nÄ la urmÄ ce este Či ce va deveni Universitatea.ā
Poemul de azi
Imi apartine din nou. Ma pregatesc sa tiparesc cartea mea de poezii, dar cumva in cap imi tot apar alte āproduseā. Azi, fac un apel la nostalgie.
6310
mi-am facut o coloana vertebrala
din tine
nu a infinitului
o iluzie optica pentru cei ce cred ca
cerul e ceva coala de carton printata
fara cartuse
nu!
coloana mea vertebrala
scoasa din mine
era un cartus de matriciala
pe care ti l-am dat sa il umpli
sa ma faci tu coloana ta vertebrala
sa-mi zici si sa-mi dai ce ai
cerneala uscata care sta pe degete
prajitura cand nu vreau
vorbe multe cand nu-s ale mele
icoane cu hemoroizi
clante milfe care ma tradeaza scartaind
noaptea
cand chiar ar trebuie sa fie liniste
episoade de pe Netflix cu filme despre noi in care nu am mai jucat
si toate aceste clipe linistite din linistea pe care nu o mai aud
suna bemol
noi, existente diez ce fumeaza Iqos cu gust de wasabi
e naspa sa nu mai stii cum suna linistea
dar asta nu-i maine un handicap
handicap ar fi in ziua de azi
sa gandesti ca margarina e unt
de ce facem yoga bio?
de ce nu yoga pe rit vechi
cu parizer si nitel mustar?
cine drecu mai foloseste ānitelā in poezii candidande la Nobelul pentru chirurgie?
vreau sa dansam la nunta promisa
pe trilul superb de la Nokia
tananana tananana tana na na naaaa
BIO LIVIU ALEXA
Liviu Alexa s-a nÄscut la BistriČa, judeČul BistriČa-NÄsÄud, Ć®n 31 mai 1979 Či, deČi trebuia sÄ ajungÄ profesor de francezÄ, s-a fÄcut jurnalist de investigaČii, unul "rÄu", semnĆ¢nd multe anchete devastatoare despre politicieni corupČi, interlopi sau pedofili.
Ćn 2021, a debutat ca scriitor cu o dublÄ lansare, cu volumul de non-ficČiune āDumnezeu mi-a dat like pe Facebookā, dar Či cu surprinzatoarea "Cum sÄ ai orgasm Ć®n 3,5 paČi", o carte cu poezii de dragoste scrise Ć®ntr-un stil cu totul nou.
Stilul sÄu de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa romĆ¢neascÄ, foarte curajos Ć®n abordÄri Či dur Ć®n limbaj, Čocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuČios Ć®n argumentaČie atunci cĆ¢nd Ć®Či scrie anchetele Či analizele.
Acest newsletter este probabil cel mai citit din RomĆ¢nia Či conČine, pe lĆ¢ngÄ analize spumoase Či anchete interesante, Či recomandÄri Či opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa Ć®Či descrie cumpÄrÄturile fÄcute prin magazine de niČÄ, prezintÄ un whisky sau un trabuc, face recenziile cÄrČilor citite sau filmelor vÄzute, le ābagÄ pe gĆ¢tā cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvÄluie fÄrÄĀ jenÄĀ emoČiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din cÄlÄtoriile sale fÄcute Ć®n cele mai neaČteptate ČÄri (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt cĆ¢teva exemple). MeritÄ sÄ Ć®i fii abonat!
āSunt ca ghimbirul. Fie Ć®Či place de mine, fie nu, dar e sigur cÄ mÄ vei Čine minteā¦ā,Ā spune despre el Liviu Alexa